În primele luni ale acestui an, mediul de afaceri din România s-a confruntat cu două provocări importante: pe de o parte s-au intensificat controalele fiscale, iar pe de altă parte au fost impuse modificări fiscale care afectează direct activitatea şi bugetele contribuabililor.
Inspecţiile fiscale se intensifică: cine este vizat şi care sunt consecinţele
În 2025 a continuat tendinţa de creştere a numărului de controale fiscale pe care am remarcat-o şi în anii anteriori, fiind vizate toate domeniile de activitate (logistică, producţie, servicii etc.) şi toţi contribuabilii, atât persoane juridice cât şi fizice, consideră specialiştii TPA Romania, companie de top în Europa Centrală şi de Est, specializată în contabilitate, fiscalitate, audit financiar şi consultanţă juridică.
Potrivit Raportului de performanţă publicat de ANAF, în anul 2024 au fost efectuate peste 21.000 de inspecţii fiscale, în creştere cu 2,8% faţă de 2023. Aproximativ 75% dintre acestea au vizat persoanele juridice, iar restul de 25% au vizat persoanele fizice. Obligaţiile fiscale suplimentare impuse au totalizat 5,56 miliarde lei – o valoare aproape dublă faţă de anul precedent, din care 98% au fost stabilite în sarcina companiilor. Pentru persoanele fizice, sumele suplimentare au fost de circa 0,1 miliarde lei, similar cu 2023.
„În paralel cu inspecţiile fiscale, ANAF a intensificat şi alte tipuri de acţiuni de control, precum controale inopinate, controale antifraudă, verificări documentare, verificări are situaţiei fiscale personale la nivelul persoanelor fizice, sau analize de risc fiscal. Dintre acestea, verificările documentare s-au intensificat vizibil, devenind una dintre cele mai frecvente forme de interacţiune între autoritatea fiscală şi contribuabili”, explică Daniela Zar, Tax Partner în cadrul TPA România.
Potrivit datelor ANAF, în 2024 s-au efectuat peste 29.000 de verificări documentare, dintre care aproximativ 21.000 la companii şi 8.000 la persoane fizice. Deşi numărul acestor verificări a crescut cu aproximativ 45% faţă de 2023 (de la puţin peste 20.000), sumele colectate au scăzut cu peste 15%, la, 850 milioane lei, faţă de 1,03 miliarde lei în 2023.
„Printre domeniile vizate frecvent de controale desfăşurate de autorităţile fiscale se numără transporturile, comerţul şi industria prelucrătoare – sectoare percepute ca având risc fiscal ridicat. Printre neconformităţile recurente se află deducerea nejustificată a TVA, lipsa documentelor justificative pentru serviciile achiziţionate şi ajustările valorilor tranzacţiilor din perspectiva preţurilor de transfer”, explică Daniela Zar.
Conformarea fiscală digitală: SAF-T, e-Factura şi impactul lor în controale
Accelerarea digitalizării relaţiei dintre contribuabili şi ANAF reprezintă unul din factorii care au influenţat intensificarea controalelor fiscale din ultima perioadă. Acest proces de digitalizare a fost accelerat în 2024, şi continuă într-un ritm susţinut şi în acest an: declaraţia SAF-T (D406) a devenit obligatorie şi pentru contribuabilii mici, sistemul e-Factura s-a extins la tranzacţiile B2C, iar sistemul e-TVA adaugă un nou nivel de complexitate în conformarea fiscală a contribuabililor. Aceste instrumente oferă autorităţilor fiscale acces rapid şi centralizat la date contabile şi fiscale, permiţând identificarea automată a discrepanţelor şi iniţierea de controale ţintite. În acest nou context, discrepanţele sau omisiunile în raportările fiscale nu mai trec neobservate, iar contribuabilii sunt chemaţi frecvent să prezinte explicaţii şi documente justificative, în unele cazuri fiind chiar supuşi inspecţiilor fiscale, explică specialistul TPA Romania.
„Pentru companii, aceste obligaţii implică investiţii suplimentare în sisteme informatice compatibile, instruirea personalului şi, mai ales, o riguroasă verificare a procedurilor interne de raportare. Respectarea standardelor impuse de digitalizare devine esenţială nu doar pentru conformare, ci şi pentru evitarea riscului de controale. Este recomandată verificarea periodică a procedurilor interne, instruirea personalului responsabil de raportări, utilizarea de sisteme contabile care pot genera declaraţii şi raportări corecte, precum şi o colectare şi o arhivare riguroasă a documentelor justificative. Pentru multe organizaţii însă, lipsa resurselor, fie ele financiare sau umane, rămâne un obstacol semnificativ în adaptarea la noile cerinţe”, spune Daniela Zar.
Modificările fiscale din 2025: ce s-a schimbat şi cine este afectat
Anul 2025 a adus o serie de modificări fiscale intempestive, precum regimul fiscal aplicabil microîntreprinderilor, impozitarea crescută a dividendelor, eliminarea facilităţilor pentru anumite categorii de salariaţi sau introducerea aşa-numitei ”taxe pe stâlp”.
Una dintre cele mai discutate măsuri, care a afectat în special activitatea antreprenorilor locali, este reducerea plafonului pentru microîntreprinderi de la 500.000 euro la 250.000 euro în 2025, urmând ca o nouă scădere a plafonului la 100.000 euro să aibă loc începând cu 1 ianuarie 2026. Această schimbare, spune specialistul TPA Romania, a transformat un număr mare de societăţi în plătitori de impozit pe profit, fapt ce implică nu doar o administrare mai complexă, dar şi costuri mai mari de conformare contabilă şi fiscală şi cheluieli semnificativ mai mari cu impozitul pe profit.
În plus, impozitul pe dividende a crescut de la 8% la 10%, ceea ce afectează direct randamentul investiţiilor.
De asemenea, domeniile IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară au fost afectate de eliminarea facilităţilor fiscale, cu impact semnificativ asupra costurilor salariale şi al competitivităţii firmelor din aceste sectoare.
În paralel, a fost introdus impozitul pe construcţii („taxa pe stâlp”), care se ridică la nivelul de 0,5% pentru acele construcţii care nu sunt supuse impozitului pe clădiri, respectiv la 0,25% pentru construcţii care aparţin statului. Impozitul se datorează asupra valorii contabile nete a contrucţiilor, însă există o serie de neclarităţi în ce priveşte aplicarea concretă a acestui impozit.
O altă modificare fiscală vizează companiile care fac parte din grupuri mari, cu venituri globale de peste 750 milioane euro: acestea se confruntă pentru prima dată, în 2025, cu calculele destul de complexe care decurg din legislaţia privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaţionale şi a grupurilor naţionale de mari dimensiuni (Legea nr. 431/2023). Concret, aceste calcule au rolul de a stabili dacă societăţile române, parte a acestor grupuri, datorează un impozit suplimentar pentru anul 2024. Acest impozit, dacă este datorat, va fi plătit în plus faţă de impozitul pe profit uzual. Ca o particularitate, acest impozit suplimentar se referă la anul 2024 şi se determină pe baza situaţiilor financiare individuale şi/sau consolidate aferente, însă el va fi declarat şi plătit până la data de 30 iunie 2026.
În opinia specialistului TPA Romania, pentru companii, toate aceste modificări implică ajustarea bugetelor, a politicilor de remunerare sau a planurilor de dezvoltare. „IMM-urile care riscă să iasă din regimul micro trebuie să evalueze dacă pot suporta costul suplimentar al impozitului pe profit sau îşi vor restrânge activitatea, în funcţie de marjele de profit pe care le pot genera. Companiile afectate de modificările fiscale sunt nevoite să identifice posibilităţi de finanţare a noilor taxe, cu atât mai mult cu cât acestea nu erau cunoscute la momentul la care şi-au întocmit bugetele pentru anul în curs”, spune Daniela Zar.
Ce urmează?
România a adoptat aceeaşi direcţie pe care o vedem şi la alte ţări din regiune – digitalizare şi extinderea bazei de impozitare – însă ne confruntăm în continuare cu un grad mai mare de impredictibilitate legislativă şi cu schimbări fiscale anunţate şi aplicate într-un timp foarte scurt.
„În anii următori, ne aşteptăm ca digitalizarea şi automatizarea proceselor fiscale să continue într-un ritm accelerat. ANAF va integra tot mai multe surse de date – din raportările fiscale, bancare, vamale – într-un sistem centralizat, menit să identifice automat contribuabilii cu risc. Controalele vor deveni tot mai bine direcţionate, vizând în special contribuabilii care nu se conformează voluntar sau prezintă risc fiscal ridicat.
În perioada imediat următoare, după formarea noului guvern, şi în condiţiile unui deficit bugetar crescut, ne aşteptăm să fie lansat în dezbatere publică un pachet de modificări fiscale. Nu putem anticipa la acest moment în ce vor consta modificările, însă este de aşteptat ca presiunea fiscală să crească”, subliniază Daniela Zar.
Despre TPA Romania:
TPA Romania este unul dintre principalii furnizori de servicii de audit financiar şi audit intern, consultanţă fiscală, contabilitate şi consultanţă juridică din România. Portofoliul de clienţi include companii din industrii diverse, precum imobiliare, construcţii, energie regenerabilă, transport şi logistică, servicii, tehnologie, producţie, retail şi distribuţie, comerţ, agricultură, precum şi instituţii internaţionale şi organizaţii non-profit. Recunoscută ca un partener de încredere pentru investitorii internaţionali, TPA Romania face parte din grupul TPA, o reţea cu 31 de locaţii în 12 ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est şi care reuneşte peste 2.000 de profesionişti. În calitate de membru independent al Baker Tilly Europe Alliance, compania oferă clienţilor acces la o reţea globală de consultanţi fiscali, contabili, avocaţi şi auditori, asigurând susţinere pentru dezvoltarea lor internaţională. Reţeaua Baker Tilly International este prezentă în 141 de ţări şi reuneşte 43.000 de profesionişti, fiind una dintre primele 10 reţele de consultanţă la nivel mondial.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
