Tot mai mulţi manageri îşi pun întrebarea esenţială: cum putem creşte performanţa angajaţilor fără a le sacrifica echilibrul, motivaţia sau sănătatea? Pe scurt: cum putem obţine o îmbunătăţire sustenabilă a performanţelor?

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Sustenabilitatea în managementul resurselor umane înseamnă să construieşti echipe performante pe termen lung, nu doar să forţezi rezultate de moment care să epuizeze oamenii. În acest articol, vom explora:

  • ce funcţionează cu adevărat pentru creşterea sănătoasă a performanţei;
     
  • ce trebuie evitat pentru a nu provoca efecte de boomerang;
     
  • şi cum programele de dezvoltare profesională, precum cele de la Gestual.ro, pot deveni o componentă esenţială a acestei abordări sustenabile.

De ce avem nevoie de o abordare sustenabilă?

În ultimii ani, s-a dovedit clar că performanţa nu poate fi susţinută pe termen lung doar prin:

  • presiune constantă pe obiective;
     
  • prelungirea programului de lucru;
     
  • stimulente financiare agresive;
     
  • sau competiţie internă excesivă.

Aceste tactici pot genera creşteri temporare, dar adesea conduc la:

  • scăderea motivaţiei intrinseci;
     
  • apariţia burnout-ului;
     
  • fluctuaţii de personal;
     
  • deteriorarea climatului organizaţional.

Performanţa sustenabilă are nevoie de o ecuaţie mult mai echilibrată, în care angajatul rămâne implicat, motivat şi capabil să livreze constant rezultate, păstrându-şi totodată sănătatea şi satisfacţia profesională.

Ce poate fi de ajutor

1. Construirea unui sens personal în muncă

Oamenii au nevoie să înţeleagă de ce contează munca lor. Atunci când scopul personal al angajatului se aliniază cu obiectivele organizaţiei, performanţa apare natural.

Cum se poate face asta:

  • Comunică frecvent despre impactul real al muncii fiecărui departament.
     
  • Implică angajaţii în setarea obiectivelor, nu doar în executarea lor.
     
  • Încurajează feedbackul bidirecţional şi dialogul despre viziunea companiei.
     
  • Promovează cultura recunoaşterii meritelor.

Un angajat care simte că munca lui are valoare se va implica mai mult, va fi mai creativ şi mai rezilient în faţa provocărilor.

2. Investiţia în dezvoltarea continuă a competenţelor

Performanţa creşte atunci când oamenii simt că progresează şi că sunt susţinuţi să-şi dezvolte abilităţile. Dezvoltarea profesională nu mai este un lux, ci o necesitate.

Soluţii concrete:

  • Programe regulate de formare, adaptate realităţii post-pandemie.
     
  • Cursuri personalizate pe nevoile fiecărei echipe.
     
  • Workshopuri axate pe abilităţi practice: leadership, comunicare, rezilienţă, gestionarea emoţiilor.

Aici intervin cursurile de la Gestual.ro, care aduc un element deosebit de important: dezvoltarea holistică a angajatului:

  • cursuri de dezvoltare a inteligenţei emoţionale;
     
  • traininguri de leadership sustenabil;
     
  • managementul stresului şi al conflictelor;
     
  • îmbunătăţirea comunicării în echipă;
     
  • gestionarea echilibrului muncă-viaţă personală.

Prin aceste programe, angajaţii nu doar îşi îmbunătăţesc abilităţile de lucru, ci dobândesc instrumente reale pentru menţinerea sănătăţii mintale şi emoţionale. Rezultatul? Performanţă crescută pe termen lung, fără epuizare.

3. Crearea unui climat organizaţional pozitiv

Climatul organizaţional este, de multe ori, cel mai puternic predictor al performanţei. Un mediu de lucru sănătos, în care oamenii se simt în siguranţă psihologică, stimulează implicarea şi inovaţia.

Măsuri esenţiale:

  • Încurajarea colaborării, nu competiţiei interne excesive.
     
  • Respectarea diversităţii şi incluziunii.
     
  • Toleranţă zero pentru comportamentele toxice.
     
  • Canale reale de feedback anonim sau confidenţial.
     
  • Formarea managerilor în abilităţi de leadership empatic.

Oamenii performează la maximum atunci când lucrează într-un mediu care le respectă nevoile emoţionale şi personale.

4. Flexibilitate controlată

Flexibilitatea în organizarea muncii a devenit, după pandemie, un pilon esenţial al sustenabilităţii performanţei.

Exemple de flexibilitate sănătoasă:

  • modele hibride de muncă;
     
  • program flexibil adaptat tiparelor individuale de eficienţă;
     
  • zile de wellbeing sau pauze planificate;
     
  • sprijin pentru gestionarea responsabilităţilor familiale.

Flexibilitatea nu înseamnă absenţa controlului, ci încredere reciprocă şi orientare pe rezultate, nu pe ore petrecute la birou.

5. Coaching şi mentorat personalizat

Performanţa sustenabilă nu se obţine doar din cursuri standard. Suportul personalizat oferit prin coaching individual sau mentorat accelerează dezvoltarea profesională şi ajută angajaţii să îşi depăşească blocajele.

Cum funcţionează:

  • identificarea punctelor forte şi a ariilor de îmbunătăţire;
     
  • stabilirea de obiective realiste;
     
  • ghidaj în perioade de tranziţie profesională;
     
  • creşterea încrederii şi a capacităţii de decizie.

Ce trebuie evitat

Pe lângă ceea ce funcţionează, este la fel de important să ştim ce metode toxice trebuie oprite pentru a preveni efectele negative pe termen lung.

1. Cultura presiunii permanente pe rezultate

Ţintele nerealiste, KPI-urile rigide şi controlul excesiv generează performanţă pe termen scurt, dar costuri mari pe termen lung:

  • creşterea absenteismului;
     
  • demotivare cronică;
     
  • abandon emoţional al jobului;
     
  • fluctuaţie ridicată de personal.

Performanţa reală nu se obţine sub presiune constantă, ci prin stimulare pozitivă şi autonomie.

2. Politica de “sacrificiu personal pentru companie”

Mesajul transmis uneori indirect – „trebuie să munceşti oricât, oricând” – erodează rapid angajaţii.

Semne periculoase:

  • ore suplimentare neplătite devenite normă;
     
  • concedii amânate la nesfârşit;
     
  • glorificarea angajaţilor epuizaţi;
     
  • lipsa limitelor sănătoase între viaţa personală şi cea profesională.

Această abordare este una dintre principalele surse de burnout. Eficienţa nu vine din sacrificiu continuu, ci din ritm sănătos de lucru.

3. Managementul prin frică

Critica excesivă, pedepsele publice, ameninţările cu concedierea şi atmosfera de frică nu motivează pe nimeni autentic.

Consecinţe:

  • scade încrederea în management;
     
  • angajaţii evită iniţiativele;
     
  • greşelile sunt ascunse, nu corectate.

Un climat de siguranţă emoţională este baza oricărei echipe performante.

4. Subestimarea importanţei sănătăţii emoţionale

Ignorarea aspectelor de wellbeing emoţional ale angajaţilor este una dintre cele mai grave greşeli.

Stresul neadresat duce în timp la:

  • erori frecvente;
     
  • dificultăţi în luarea deciziilor;
     
  • conflicte interpersonale;
     
  • deteriorarea relaţiilor cu clienţii.

Programele de wellbeing, cum sunt cele oferite de Gestual.ro, devin esenţiale pentru prevenirea acestor probleme.

5. Lipsa investiţiei în leadershipul middle-management

Managerii direcţi au cel mai mare impact asupra stării psihice şi performanţei echipei. Dacă aceştia nu sunt formaţi în:

  • leadership empatic;
     
  • gestionarea conflictelor;
     
  • comunicare eficientă;
     
  • motivarea echipelor;

... atunci orice strategie de creştere a performanţei va fi fragilă.

Performanţa sustenabilă nu este rezultatul presiunii, ci al construirii inteligente a unui mediu în care oamenii pot da ce au mai bun fără să se epuizeze.

Este o combinaţie între:

  • claritate a obiectivelor,
     
  • investiţie în dezvoltare continuă,
     
  • sprijin emoţional real,
     
  • leadership empatic,
     
  • şi flexibilitate sănătoasă.

Într-o economie a viitorului, nu companiile care forţează rezultate vor câştiga, ci acelea care construiesc organizaţii umane, agile şi reziliente.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.