În decembrie 1989, România a decis să îşi croiască un alt drum. Victoria Revoluţiei decembriste reprezintă evenimentul fondator al statului român de astăzi, de o importanţă echivalentă cu momente din istoria noastră precum cele de la 1859, 1877 sau 1918. Printr-un proces de capturare treptată a statului şi populaţiei, cu începere din august 1944, continuând cu martie 1945 şi culminând cu decembrie 1947, ilegitimul şi criminalul regim comunist a subjugat, vreme de decenii, naţiunea română, ţinând apăsată talpa bocancului de fabricaţie sovietică pe grumazul românilor, conservând această stare de fapt prin instituirea unui climat de teroare, menţinut şi întreţinut de un întreg aparat represiv la cheremul Partidului Comunist Român, precum şi de o stare generalizată de suspiciune la nivelul întregii populaţii.
De la apariţia statului-naţional ca realitate obiectivă pe scena istoriei europene, fiecare stat a trebuit să îşi creeze un cadru normativ, axiologic, cultural care să îi configureze identitatea sa proprie. Pe baza a ceea ce este şi ceea ce vrea să fie, un stat îşi organizează atât modul de organizare în interiorul propriilor frontiere, cât şi felul în care îşi proiectează acţiunea şi interesele în afara acestora. Prin actul fondator al României de astăzi, anume Constituţia din 1991, valori precum demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic au fost consacrate drept valori supreme, în spiritul idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989.
Experienţa secolului trecut, cu reverberaţii până astăzi, ne-a demonstrat că, pentru a captura şi anestezia un popor, opresiunea pur fizică nu este suficientă, ci este nevoie de un puternic atac asupra instituţiilor care au scopul de a conserva memoria colectivă a acelui popor. Odată cu legea privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, cunoscută ca „Legea Ticu Dumitrescu”, în România a apărut o instituţie fundamentală pentru viaţa noastră democratică, anume Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (C.N.S.A.S.). Prin această lege, România liberă îşi afirma clar dorinţa de rupere a legăturilor cu odioasa perioadă comunistă, însă nu prin uitarea, negarea sau ascunderea trecutului, ci prin profunda cunoaştere, disecare şi asumare a acestuia.
Astăzi, din nefericire, o instituţie de importanţa C.N.S.A.S., poate una dintre cele mai importante instituţii înfiinţate de la Revoluţie încoace, vitală pentru păstrarea memoriei colective şi coagularea conştiinţei noastre democratice, se află în primejdie, iar dacă o instituţie de sorgintea C.N.S.A.S. este în primejdie, întregul edificiu democratic şi liberal românesc este pus în pericol! Valurile succesive de plecări ale personalului de specialitate sunt din ce în ce mai îngrijorătoare. Deşi, la un moment dat, C.N.S.A.S. număra aproximativ 300 de cercetători şi specialişti, deplin angajaţi în misiunea lor de aflare a adevărului istoric, astăzi au rămas aproximativ jumătate, majoritatea dintre cei plecaţi alegând locuri de muncă mult mai bine plătite în cadrul altor instituţii din aparatul central.
Dacă la inadecvata salarizare, raportată la importanţa muncii şi a volumului acesteia, adăugăm lipsa dotărilor corespunzătoare unei misiuni precum cea pe care o are C.N.S.A.S., imposibilitatea de a face noi angajări din rândul proaspeţilor absolvenţi de facultăţi şi, nu în ultimul rând, lipsa predictibilităţii şi inechităţii salariale în raport cu alţi funcţionari publici, reţeta autosabotajului prin inacţiune şi nepăsare este completă. Statul român trebuie să ia măsurile imperioase pentru asigurarea bunei funcţionări a acestei instituţii fundamentale pentru prezentul şi viitorul nostru ca naţiune ce îşi doreşte să trăiască în libertate şi prosperitate!
Gabriel-Ioan Avrămescu
Deputat PNL de Buzău
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
