Preşedintele executiv al PMP, Marius Paşcan, trage un semnal de alarmă asupra pericolului pentru România a modificărilor Codului Administrativ, care urmează a fi adoptate de Camera Deputaţilor.
„Prin complicitatea coaliţiei trădării naţionale PSD-ALDE, udemeriştii se pregătesc să sărbătorească un important succes, reprezentând un pericol pe termen lung pentru România. Noul Cod Administrativ, pe cale să fie adoptat de Parlament, lezează suveranitatea ţării şi reprezintă parafarea legislativă a strategiei pe termen lung de edificare a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, în regiunile botezate separatist drept „Ţinutul Secuiesc” şi „Partium”, a declarat Marius Paşcan.
Una dintre cele mai grave consecinţe ale modificărilor propuse şi adoptate de Senat este oficializarea în România a limbii maghiare. „Proiectul de lege include, cu dedicaţie specială, aproape toate amendamentele UDMR, prin care constatăm deteriorarea statutului de limbă oficială chiar a limbii române şi setează baza legală a oficializării limbii maghiare în România. Este introdus caracterul obligatoriu al limbii maghiare în instituţiile prefectului şi serviciile publice deconcentrate ale ministerelor. Concret, serviciile deconcentrate, care reprezintă extensii directe ale Guvernului României, precum Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală, pentru Protecţia Consumatorului, Protecţia Mediului sau pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, ori Agenţia Sanitară-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, precum şi alte zeci de instituţii deconcentrate vor fi obligate să oficializeze limba maghiară, pe lângă limba română”, a explicat Marius Paşcan.
Potrivit preşedintelui executiv al PMP, modificările la Codul Administrativ capătă o greutate şi mai mare, din punct de vedere al pericolului pe care le reprezintă, dacă „analizăm întregul context din perspectiva declaraţiilor premierului Ungariei, Viktor Orban, care a susţinut, inechivoc şi răspicat, că urmăreşte „unificarea naţiunii peste graniţe“. „Exact asta face UDMR astăzi, consfinţeşte acest deziderat periculos pentru România, punând în operă, prin complot şi în complicitate cu PSD-ALDE, oficializarea de jure a limbii maghiare în administraţia publică din România”, a adăugat Marius Paşcan.
Preşedintele executiv al PMP a subliniat că, în cazul în care propunerea legislativă va fi adoptată, în forma actuală, şi la Camera Deputaţilor, for decizional, Partidul Mişcarea Populară va sesiza Curtea Constituţională a României.
Pe scurt, acestea sunt principalele propuneri de modificări ale Codului Administrativ:
- Prin modificarea art. 94, alin. (1) şi (2), respectiv art.195 alin (2) , (3), (4) se urmăreşte introducerea obligativităţii, acolo unde ponderea minorităţii depăşeşte 20%, utilizării limbii minorităţii şi în instituţia Prefectului şi a tuturor serviciilor deconcentrate; utilizării formularelor bilingve, conţinutul acestora urmând a fi stabilit de Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, entităţi aflate sub controlul UDMR.
- Mai mult, precum nu este recomandată adoptarea unor măsuri de forţă pentru asigurarea învăţării limbii oficiale (prin stabilirea unor sancţiuni sau alte măsuri punitive), nu este recomandabilă nici aplicarea de sancţiuni în cazul în care conformarea cu obligaţiile vizând respectarea prevederilor legale în materie de folosire a limbilor minoritare nu este întrutotul îndeplinită.
- În aceeaşi cheie trebuie interpretată eliminarea prevederilor privind atributul prefecţilor de a verifica măsurile întreprinse de primari şi preşedintele de consiliu judeţean (art. 252, lit. c) şi scoaterea din lista cuprinzând bunuri care aparţin domeniului public al statului a terenurilor şi clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea instituţia prefectului (punctul 32, din Anexa 3 ce cuprinde lista bunurilor care aparţin domeniului public al statului).
- Reprezentanţii Executivului, fără putere în teritoriu. Liderii politici pro-autonomişti ai maghiarimi au acţionat, în mod constant, pentru înlăturarea din funcţie a prefecţilor români din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş respectiv înlocuirea acestora cu persoane obediente intereselor acestora, cu deosebire a celor de natură autonomistă. Principala nemulţumire la adresa prefecţilor români constă în faptul că, prin măsurile adoptate pentru asigurarea legalităţii deciziilor administraţiei publice locale, aceştia interferează cu edificarea identitară a „Ţinutului Secuiesc”, etapă subsumată instituirii autonomiei teritoriale pe criteriu etnic în zonă. Subsecvent, pentru a avea câştig de cauză, exponenţii maghiari cu viziuni pro-autonomiste invocă sistematic pericolul apariţiei unor tensiuni interetnice şi pretinsul caracter abuziv şi antimaghiar al deciziilor reprezentanţilor Guvernului în plan local. O eventuală materializare a demersurilor privind retragerea unor prerogative ale reprezentanţilor Executivului în teritoriu este de natură a oferi un imbold exponenţilor maghiari pe linia nerespectării prevederilor legale în ceea ce priveşte afişarea simbolurilor naţionale/secuieşti. Si multe altele...
- „Programul de guvernare”, mai important decât interesul public naţional. A fost eliminat articolul care prevede că interesul public naţional este prioritar faţă de interesul public local sub pretextul că ar „consacra statul centralizat” în detrimentul drepturilor şi intereselor persoanelor sau grupurilor de persoane. În fapt, a fost înlocuit art.10 din vechiul cod administrativ (”Autorităţile şi instituţiile administraţiei publice, precum şi personalul din cadrul acestora au obligaţia de a urmări satisfacerea interesului public; interesul public naţional este prioritar faţă de interesul public local”) cu cel referitor la ”Punerea în aplicare a programului de guvernare”.
- Prefectul, simplu reprezentant al Guvernului. La propunerea UDMR, prefectul nu mai este „garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local”, ci este doar un simplu reprezentant al Guvernului pe plan local, potrivit art. 249 alin. 1 din Codul administrativ.
- Avizul de legalitate al secretarului UAT pentru dezbaterea proiectelor consiliilor locale, eliminat. Potrivit formei adoptate la Senat, la propunerea UDMR a fost eliminat avizul de legalitate al secretarului unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale necesar în prezent pentru fiecare proiect de hotărâre înscris pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local supus dezbaterii. Avizul de legalitate al secretarului UAT era un prim filtru care viza legalitatea unor hotărâri emise de consiliile locale şi judeţene. Secretarii UAT sunt absolvenţi de drept iar UDMR elimină astfel situaţiile în care secretarul UAT este un om de bună credinţă care s-ar putea opune unei ilegalităţi iniţiate de un consiliu local sau judeţean controlat de UDMR sau un etnic român care apără Constituţia României şi legile în vigoare în dauna unor ilegalităţi iniţiate de UDMR.
- În privinţa utilizării limbii maghiare în administraţia publică, proiectul Codului administrativ adoptat la Senat, oficializează limba maghiară în prefecturi şi serviciile publice deconcentrate. Deşi fac parte din administraţia publică centrală a statului, prefecturile şi deconcentratele vor fi obligate să permită utilizarea limbii maghiare.
- În prezent, cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale pot utiliza limba maternă doar în raportul cu autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean. Noutatea adusă de prezenta modificare legislativă vine din adoptarea art. 94 care prevede faptul că „În unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte”.
- Astfel, prefecturile şi serviciile publice deconcentrate vor fi obligate acum să asigure cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale dreptul de a utiliza limba maternă în instituţiile publice ale administraţiei publice centrale. Practic, în condiţiile prezentului proiect adoptat de Senat, limba oficială de stat va fi dublată la nivelul administraţiei publice centrale a statului de alte limbi, în speţă limba maghiară, care va avea de jure acelaşi statut cu limba oficială de stat. De vreme ce limba maghiară va putea fi utilizată în instituţiile administraţiei publice centrale, e doar o chestiune de timp până când limba maghiară va putea fi utilizată în ministere, agenţii etc. ca limbă oficială de stat.
- Pragul procentului de 20% a ponderii minorităţii pentru utilizarea limbii maghiare în prefecturi şi serviciile publice deconcentrate, eliminat. La art. 94 alin. 2 forma adoptată la Senat prevede faptul că „Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin(1)”. Practic, spre exemplu, dacă un prefect sau un şef de serviciu deconcentrat UDMR este numit într-un judeţ unde sunt 5% etnici maghiari el poate decide să permită utilizarea limbii maghiare în instituţie chiar dacă pragul de 20% nu este atins. UDMR a mai încercat să obţină legiferarea acestei prevederi şi anul trecut când a încercat să modifice Legea 215/2001 a administraţiei publice locale.
- Pentru prima dată în România, instituţiile publice vor fi obligate să aibă formulare în limba maghiară. Astfel, potrivit art. 195 alin. 2 din Codul administrativ „În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice locale şi entităţile prevăzute la art. 94 alin. (1), cu aparatul de specialitate şi organismele subordonate acestora, aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba minorităţii naţionale respective şi primesc răspunsul atât în limba română, cât şi în limba minorităţii naţionale respective”, iar potrivit art. 195 alin. 3 din Codul administrativ „În scopul exercitării dreptului prevăzut la alineatul (2), autorităţile publice şi entităţile prevăzute la art. 94 alin. (1) au obligaţia să pună la dispoziţia cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale formulare şi texte administrative de uz curent şi în limba lor maternă”.
- Utilizarea limbii maghiare în spaţiul public devine obligatorie pentru prefecturi şi serviciile publice deconcentrate care sunt acum obligate, potrivit art. 195 alin. 6 să asigure „inscripţionarea denumirii, localităţilor, a străzilor, a pieţelor si a parcurilor, a denumirii instituţiilor publice de sub autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public şi în limba minorităţii naţionale respective, în condiţiile prevăzute la alin. (2)”.
Se cuvine menţionat că, în raportul Comisiei de la Veneţia, din octombrie 2001, cu privire la tratamentul preferenţial acordat minorităţilor naţionale, se precizează că „tratamentul preferenţial nu poate să fie acordat în alte domenii în afară de educaţie şi cultură, decât în cazuri excepţionale“. Raportul Comisiei nu menţionează în niciun fel tratamentul preferenţial în domeniul administraţiei publice.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
