Studiul privind calitatea sortimentelor de îngheţată cu arome, precum şi a celor cu fructe/suc de fructe face parte din Campania Naţională de Informare şi Educare: ”Să învăţăm să înţelegem eticheta!”.
Prin această campanie, experţii Asociaţiei Pro Consumatori (APC) îşi propun să-i înveţe pe consumatori să înţeleagă eticheta produselor alimentare astfel încât aceştia să facă achiziţii în cunoştinţă de cauză. Totodată, Asociaţia Pro Consumatori (APC) îşi doreşte să promoveze un stil de viaţă sănătos şi să tragă un semnal de alarmă în privinţa unor produse alimentare bogate în zahăr şi a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătăţii consumatorilor.
Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat, în vederea realizării unui studiu privind calitatea îngheţatei cu arome şi a celei cu fructe/suc de fructe, 64 de sortimente de îngheţată (39 îngheţate cu arome şi 25 îngheţate cu fructe/suc de fructe), cu arome diferite (lime, căpşune, pepene roşu, cocos, banană, tiramisu, ciocolată, fructe de pădure, vanilie, rom, frişcă, mentă, cola, iaurt, kiwi şi pepene galben) şi cu conţinut de suc de fructe (lămâie, ananas, fructe de pădure, căpşune, vişine, fructe tropicale, pepene roşu, pepene galben, ananas, cocos, cireşe şi mango). Au fost analizate sortimente de îngheţată fabricate/distribuite de către: Alpin 57 Lux (Sebeş-Alba), Nestle România, Macromex (Bucureşti), Unilever România, România Hypermarche, Kubo Ice Cream Company (Piatra Neamţ), Betty Ice (Suceava), Haagen Dazs (Germania), Maresi FoodBroker (Arad), Kaufland, Carrefour, G7 (Italia) şi Corte Diletto Ltd (Bulgaria).
Studiul a fost realizat de către o echipă de experţi din cadrul APC, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu.
La realizarea studiului s-au avut în vedere următoarele obiective:
- Îmbunătăţirea nivelului de informare al consumatorului de îngheţată cu arome sau suc de fructe prin furnizarea de informaţii rezultate în urma analizei acestor tipuri de produse.
- Identificarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs în vederea prezentării unor puncte de vedere privind calitatea acestora.
- Identificarea aditivilor alimentari din produsele analizate şi prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătăţii consumatorului de îngheţată industrială.
- Prezentarea unor sugestii de consum.
La nivelul consumatorilor, trebuie să existe o distincţie netă între îngheţata facuta in casa şi îngheţata industrială. Prima se face din materii prime proaspete, iar comparativ cu cea industrială prezintă următoarele caracteristici: este produsă de acelaşi furnizor, prezintă un conţinut mai redus de grăsimi (6...10% faţă de 8...12% în cazul celei industriale), are mai puţin aer în compoziţie (max. 35%, adică mai puţin de jumătate faţă de cea industrială). Ingredientele specifice îngheţatei facute in casa sunt, în ordine: laptele (min. 60%), zaharurile (14-24%) şi smântâna (5...20%), eventual lapte praf – pentru echilibrarea conţinutului proteic şi a structurii, ouă, adaosuri diverse (cacao, seminţe ş.a.) cu rol important în asigurarea echilibrului lichid-solid.
Îngheţata industrială este produsă cu multe luni înainte de consum şi este preparată din lapte praf, concentrate şi sucuri de fructe şi numeroşi aditivi. În timpul răcirii se introduce în compoziţie mult aer (până la 100...130% din volumul propriu), conferindu-se astfel compoziţiei moliciune şi lejeritate. Pentru că se distribuie la distanţe mari, este nevoie de lanţuri frigorifice complexe şi eficiente.
Pentru a alege în cunoştinţă de cauză, consumatorul de îngheţată industrială trebuie să găsească pe eticheta acestui tip de produs alimentar suficiente informaţii atât în privinţa tipului de îngheţată, cât şi din punct de vedere al valorii nutriţionale a produsului respectiv.
Analizând cele 25 de sortimente de îngheţată cu fructe/suc de fructe din punctul de vedere al corelaţiei dintre denumirea produsului şi cantitatea ingredientului care apare în denumirea acestuia s-a constatat ca la îngheţata cu fructe/suc de fructe, cantitatea de suc din produsele analizate variază, în medie, între 0,11% şi 9,6%.
În ceea ce priveşte nutrienţii conţinuţi de fiecare tip de îngheţată analizată, facem următoarele precizări:
- toate produsele prezintă cel puţin o declaraţie nutriţională corespunzătoare pentru 100 grame produs finit.
- având în vedere faptul că în cele 64 de sortimente de îngheţată există cantităţi mai mari sau mai mici de 100 de grame, majoritatea consumatorilor nu au deprinderea necesară de a calcula cantitatea de nutrienţi asimiliată de organism în urma consumării cantităţii de îngheţată din ambalajul respectiv. Totuşi, la un număr redus de sortimente de îngheţată, există, în tabelul aferent declaraţiei nutriţionale, valorile corespunzătoare pentru fiecare tip de nutrient din cantitatea de produs existentă în ambalaj.
În privinţa principalilor nutrienţi, pe baza declaraţiei nutriţionale, s-a constat că îngheţatele analizate prezintă valori mari în ceea ce priveşte:
- carbohidraţii care ating la unele produse nivelul de 38 grame din 100 grame produs, în timp ce zahărul adăugat atinge nivelul de 34,68 grame din 100 grame produs, respectiv de trei ori mai mult decât conţine 100 ml de băutură răcoritoare pe bază de cola.
- valoarea energetică în cazul sortimentelor de îngheţata cu arome se situează între 82 kcal şi 268 kcal, în timp ce la sortimentele de îngheţată cu suc de fructe, aceasta ia valori între 85 kcal şi 284 kcal.
- Identificarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui produs în vederea prezentării unor puncte de vedere privind calitatea acestora.
Ce conţine îngheţata? Ingredientele regăsite în compoziţia îngheţatelor analizate sunt următoarele: apă, lapte praf degresat (0,1% grăsime) reconstituit, lapte condensat degresat, proteine din lapte, iaurt, zer pudră, proteine din zer, unt clarifiat, frişcă, praf din gălbenuş de ou, grăsime vegetală din nucă de cocos, ulei de cocos, ulei de palmier, ulei de rapiţă, fibre de Psyllium, fibre de inulină, pesmet din grâu, sare iodată, extract de cafea, zahăr, sirop de glucoză, sirop de zahar invertit, sirop de caramel, dextroză, lactoză, fructoză, lecitină din soia, amidon, gelatină de porc, preparate aromatizante, concentrate vegetale cu rol de colorare, sfeclă roşie, curcumină, arome şi pectine.
Legislaţia în vigoare precizează faptul că pe o etichetă ingredientele se menţionează în ordine descrescătoare din punct de vedere al cantităţii regăsite în alimentul respectiv, adică primul ingredient se regăseşte în produsul respectiv în cantitatea cea mai mare, cel de-al doilea ingredient se regăseşte într-o cantitate mai mică decât primul, ş.a.m.d.
Având în vedere acest aspect, s-a realizat o analiză din punct de vedere al primului ingredient şi s-au constatat următoarele:
- la sortimentele de îngheţată cu arome, 2 din 5 produse au ca prim ingredient laptele praf degresat (0,1% grăsime) reconstituit, iar 5 din 9 produse au ca prim ingredient apa;
- la sortimentele de îngheţată cu suc de fructe, 3 din 7 produse au ca prim ingredient apa şi tot atâtea laptele praf degresat reconstituit.
În compoziţia fiecărui tip de îngheţată industrială se regăsesc în medie 24 de ingrediente, comparativ cu îngheţata tradiţională unde se folosesc în medie 6 ingrediente.
În concluzie, în majoritatea îngheţatelor analizate predomină grăsimile exotice hidrogenate de origine vegetală şi zaharurile sub diverse forme.
- Identificarea aditivilor alimentari din produsele analizate şi prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătăţii consumatorului de îngheţată industrială.
În cele 64 de sortimente de îngheţată s-au identificat 31 aditivi alimentari, după cum urmează: E100– curcumină, E102 – tartrazină,E 120 – carmin/coşenilă, E122 – azorubină, E124–roşu ponceau,E141 – complecşi de cupru ai clorofilelor şi clorofilinelor, E150a – caramel simplu, E150d – caramel cu sulfit de amoniu, E160c – extract de paprika, E162 – betanină, E202 – sorbat de potasiu, E211 – benzoat de sodiu E296 – acid malic, E322 – lecitină din soia/ floarea soarelui, E 330 – acid citric, E331 – citraţi de sodiu, E401 – alginat de sodiu, E405 –propan-1,2-diol-alginat, E407 – caragenan, E410 – gumă de carruba, E412 – gumă de guar, E414 – gumă arabică, E415 – gumă de xantan, E417 – gumă tara, E440 – pectin, E460 – gumă de celuloză, E468 – carboximetilceluloză, E471 – mono şi digliceride ale acizilor graşi, E476 – poliricinoleat de poliglicerină, E477 – esteri ai acizilor graşi cu propilenglicol, E1520 - propilen glicol.
Dintre aditivii alimentari identificaţi în sortimentele de îngheţată analizate, următorii aditivi sunt suspecţi de apariţia unor probleme grave de sănătate, astfel:
E102 – tartrazină, colorant sintetic. A fost interzis în SUA, Norvegia, Austria pentru că a fost considerat răspunzător de agravarea astmului, de producerea de iritaţii la nivelul pielii şi de distrugerea ADN-ului.
E 120 – carminul este un colorant roşu strălucitor produs din insecte, coşenile, specie de gândac din America de Sud, uscate şi zdrobite. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Poate produce astm, alergii şi rinite.
E122 – azorubina, un colorant roşu toxic, folosit şi în industria textilă, ce poate produce astm sau hiperactivitate la copii. Poate produce reacţii la persoanele care nu tolerează aspirina. Este un aditiv interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria şi Norvegia.
E131 – albastru patent V este un colorant albastru violet care poate provoca reacţii alergice, dermatită, tulburări de respiraţie şi este potenţial cancerigen. A fost interzis în Australia, SUA şi Norvegia.
E133 – albastru briliant este un colorant albastru care poate provoca alergii la persoanele cu astm moderat.
E330 – acidul citric, agent de reglare a acidităţii. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor şi nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.
E 407 – caragenan, agent de îngroşare. Unele studii au arătat că poate avea un efect toxic, putând provoca ulcer şi cancer. Este interzis în UE în laptele praf de început pentru copii, ca o măsură de precauţie.
„Îngheţatele cu arome, respectiv cele cu fructe/sucuri de fructe, în majoritatea lor, nu sunt altceva decât amestecuri realizate din apă sau din lapte praf degresat (0,1% grăsime) reconstituit, uleiuri vegetale exotice, despre care nu ni se spune dacă sunt hidrogenate sau nu, gelatină animală, amidon, zahăr adăugat sub diverse forme şi chimicale din belşug. Acest produs, dezechilibrat din punct de vedere nutriţional prin conţinutul ridicat de zahăr adăugat, coloranţi artificiali, conservanţi şi arome artificiale, nu trebuie consumat de către copii şi persoane cu afecţiuni cardiovasculare, diabet şi boli metabolice. Totodată, pentru a evita efectul cumulativ al aditivilor ingeraţi zilnic şi prin consumul de alte alimente, trebuie consumat ocazional de către adulţi, în cantităţi mici, de 40 - 60 de grame.” a precizat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.
Prezentarea unor sugestii de consum
În privinţa modului în care trebuie consumată, un singur producător, respectiv SC Betty Ice SRL din Suceava, oferă consumatorilor următoarea sugestie de consum ”Mai lasă-mă 5 minute, apoi mă poţi savura!”. În privinţa îngheşatei la caserolă, unii producători fac următoarea recomandare ”Pentru a-i savura gustul lăsaţi îngheţata 15 minute la decongelat”. Nerespectarea acestor sugestii de consum poate duce la deteriorarea smalţului dentar şi la apariţia cariilor dentare. În situaţia în care îngheţata se consumă cu înghiţituri mari, există riscul inflamării amigdalelor. Îngheţata se consumă cu linguriţa, în porţii mici, care trebuie ţinute în gură până se topesc, numai în felul acesta putem savura aroma unei îngheţate. Dacă se serveşte foarte rece, există riscul instalării vasoconstricţiei, adică are loc o micşorare a diametrului vaselor sanguine şi, implicit, reducerea afluxului de sânge către organele corpului, fapt ce poate provoca dureri de cap, ameţeli şi tulburări de vedere. Îngheţata nu se serveşte pe stradă, deoarece există riscul contaminării produsului cu particule de praf toxic.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
