„ Proiectele de tip Smart City vor trebui să demonstreze în perioada următoare că sunt sustenabile şi ajută la reducerea amprentei de carbon”, susţine Dragoş Nedelea, cunoscut expert în domeniul smart & sustainable city. El a devenit, de astăzi, noul vicepreşedinte al Asociaţiei Smarticity.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

“ Suntem bucuroşi să îi urăm bun-venit în Asociaţie lui Dragoş, un adevărat specialist, care a participat direct la implementarea numeroase  proiecte  “ smart” în România. Dragoş aduce cu el o experienţă de peste 15 ani, utilă şi necesară pentru proiectele SMARTICITY”, a declarat Camelia Spătaru, preşedinta Asociaţiei SMARTiCITY.

Experienţa acumulată în domeniul Smart City este datorată unei cariere mixate între sectorul public şi sectorul privat. Printre bornele cele mai importante din cariera lui Dragoş, menţionăm companii precum Telekom Romania, Altex sau Deloitte şi, nu în ultimul rând, Ministerul Finanţelor, în cadrul Unităţii de Coordonare şi Verificare a Achiziţiilor Publice.

Redăm un scurt pasaj dintr-un interviu, realizat de echipa SMARTICITY cu Dragoş Nedelea, pentru a afla mai multe despre viziunea sa asupra aplicării conceptului SMART CITY în România.

Echipa Smarticity:  Din experienţă ta, care ar fi pre-rechizitele necesare unui oraş pentru a deveni Inteligent?

Dragoş Nedelea, vicepreşedinte Smarticity: “ Cred că trebuie realizat mai întâi un audit la nivel de municipiu, oraş, comună sau chiar regiune, pentru că fiecare dintre acestea au nevoi diferite, strategii diferite şi, cel mai important, este faptul că acestea au individualităţi culturale diferite. Până nu te pui în locul celor ce locuiesc în zonele auditate, nu poţi să iţi dai cu părerea.

Consider că până în acest moment au fost demersuri reactive, în funcţie de ceea ce putea fi finanţat prin fondurile europene nerambursabile. Astfel, în câţiva ani o să vedem că avem implementate trei, patru sau cine ştie cât de multe soluţii de tip Smart City, dar acestea, fie nu se integrează una cu alta, fie sunt necesare resurse financiare uriaşe pentru a le gestiona individual.

Astfel că, în acest moment avem de luat în calcul două scenarii, unul reactiv, celălalt proactiv. Scenariul  reactiv, este cel prin care să ajutăm autorităţile să gestioneze în viitor aceste soluţii (mentenanţă, integrări viitoare, data management) sau se va înfiinţa o poziţie de tip CTO – Chief Technology Officer în cadrul Primăriei. Desigur, este şi soluţia  de externalizare pentru servicii specializate. Adică, după implementare, sau chiar peste cinci ani, să agregăm toate datele colectate de către soluţiile inteligente şi să înţelegem infinit mai multe informaţii despre oraşul în care trăim şi care sunt “butoanele’ care trebuie apăsate, pentru dezvoltarea sustenabilă a acestuia.

Al doilea scenariu, care merge împreună cu cel anterior, este cel proactiv, prin  care să identificam modele de business noi. Aici mă refer inclusiv la diferite variante de a finanţa proiecte integrate de tip Smart City – în afara variantelor tradiţionale prin fonduri europene nerambursabile sau prin fonduri locale. Dacă ne uităm puţin la exemplul altor state vom vedea că soluţiile de mobilitate as a service, soluţiile de parteneriat public privat sau soluţiile de infrastructură as a service sunt din ce în ce mai atractive pentru finanţatori.”  

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.