Cu peste 200 de proiecte implementate şi colaborări pentru o natură rezilientă, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) marchează în 2026 două decenii de activitate în România.
Pentru cei aproape 80 de experţi din echipa organizaţiei — biologi, ecologi, ingineri silvici, experţi financiari, avocaţi sau specialişti în comunicare — aniversarea înseamnă, dincolo de cifre, o schimbare profundă în modul în care România înţelege, gestionează şi valorifică natura. WWF-România este astăzi unul dintre cele mai mari ONG-uri de mediu din ţară ca număr de specialişti, iar printre cele mai mari realizări ale organizaţiei se numără reţeaua de expertiză construită în timp: parteneriate cu cercetători din şase universităţi majore, colaborări constante cu specialişti din ministerele de resort, cu administratori de arii protejate, cu autorităţi locale şi cu experţi internaţionali din reţeaua globală WWF. De-a lungul a 20 de ani, oamenii organizaţiei au lucrat alături de cei care administrează natura, o locuiesc sau o exploatează — convinşi că nicio schimbare durabilă nu se construieşte în izolare. Această cultură a colaborării a transformat WWF-România într-un actor sistemic: unul care aduce la masă expertiza, datele şi partenerii necesari pentru a rezolva problemele legate de natura din România, nu doar pentru a le semnala.
„Când am început, în 2006, România se afla sub presiunea aderării la UE, mediul era considerat unul dintre blocaje, iar riscul de a pierde fonduri europene era real şi imediat. Instituţiile nu aveau atunci capacitatea să monitorizeze, să controleze sau să implementeze legislaţia. Pădurile se tăiau necontrolat, habitatele se fragmentau, iar societatea civilă bătea la uşi care rareori se deschideau. Conservarea naturii nu era o prioritate naţională, era o obligaţie externă, percepută ca un cost, nu ca o investiţie.
Natura era resursă, nu patrimoniu. WWF-România a ales să accepte miza uriaşă şi să pornească lupta pentru natură” declară Orieta Hulea, CEO WWF-România şi angajată în organizaţie încă de la începuturile ei ca biolog.
Păduri şi ape
Când WWF-România şi-a început activitatea, pădurile virgine ale ţării nu apăreau pe nicio hartă şi nici erau protejate de lege. Astăzi, după evaluarea a 200.000 de hectare, mai mult de 84.000 de hectare de păduri primare şi virgine se află sub protecţie strictă, iar 24.000 de hectare de păduri virgine au fost incluse în Patrimoniul Universal UNESCO. 70.000 de hectare sunt zone tampon.
În 20 de ani, WWF-România a contribuit semnificativ la modul în care România îşi gestionează pădurile. Peste 5.000 de stakeholderi - autorităţi locale, comunităţi, ONG-uri şi experţi - au devenit actori activi în guvernanţa forestieră. Circa 300.000 de hectare de Păduri cu Înaltă Valoare de Conservare au fost identificate şi gestionate cu implicarea comunităţilor locale. Tradiţiile de management close-to-nature au fost păstrate în politica naţională, lemnul mort a trecut de la a fi eliminat sistematic la a fi recunoscut ca habitat esenţial pentru biodiversitate. România a devenit, cu sprijinul WWF, unul dintre liderii europeni în trasabilitatea digitală a lemnului: sistemul SUMAL a înlocuit documentele pe hârtie cu urmărirea în timp real, creând unul dintre cele mai avansate sisteme de transparenţă din lume.
Finanţările UE pentru silvicultură prietenoasă cu natura au devenit accesibile pentru circa 100.000 de hectare de păduri private. Nu în ultimul rând, pentru prima dată în istoria politicii forestiere româneşti, comunităţile dependente de pădure au fost recunoscute oficial în Codul Silvic şi în Strategia Naţională pentru Păduri, prin contribuţia WWF-România.
Pe râuri şi în Delta Dunării, realizări importante sunt conceptul mai mult spaţiu pentru râuri şi cadrul de implementare stabilit prin Acordul – Coridorul verde al Dunării Inferioare, facilitat de WWF şi semnat de Ministerul Mediului din România, Bulgaria, Moldova şi Ucraina, pentru protejarea a 935.000 ha şi refacerea/restaurarea ecologică a 224.000 ha de zone umede. WWF a reconectat 924 de hectare de fosta incintă agricolă Carasuhat la regimul natural al Dunării, un model naţional de refacere a zonelor umede. La Gârla Mare, peste 400 de hectare de luncă au fost readuse la viaţă, oferind habitat pentru 80 de specii protejate şi o capacitate de retenţie a apei de aproximativ 5 milioane de metri cubi.
“România se află la o răscruce: poate alege calea unui viitor rezilient, bun pentru natură, sau poate recurge la soluţii depăşite care distrug râuri, păduri şi comunităţi. WWF-România nu a ales niciodată calea comodă — ci calea schimbării pe termen lung. Şi am convingerea că, ancoraţi în reţeaua globală WWF, prezentă în peste 100 de ţări, vocea României pentru natură se aude mai departe şi contează mai mult" declară Barbara Bendandi, Director de Conservare al WWF-România.
Specii sălbatice
După aproape 200 de ani de absenţă, zimbrul european a revenit în Carpaţii de Sud-Vest datorită eforturilor WWF-România. Astăzi, în Munţii Ţarcu trăiesc în libertate aproximativ 250 de exemplare, una dintre cele mai mari populaţii libere din Europa — printr-un program de reintroducere derulat pe termen lung, în parteneriat cu comunitatea locală şi cu organizaţii internaţionale
În Dunăre, peste 60.000 de puieţi de sturioni au fost eliberaţi ca parte a eforturilor de refacere a unor populaţii aflate cândva în pragul extincţiei. România dispune acum de prima bază de date naţională pentru capturile accidentale de sturioni — un sistem construit împreună cu pescarii, autorităţile şi instituţiile de cercetare, care a colectat deja peste 300 de raportări.
WWF-România a identificat şi prima reţea de coridoare ecologice pentru carnivore mari din România — rutele naturale care permit urşilor, lupilor, râşilor şi altor specii de mamifere mari să se deplaseze între habitatele naturale. Proiectul a fost recunoscut de Comisia Europeană drept model de bună practică în conectivitate ecologică şi a contribuit la Planul Internaţional de Acţiune pentru Carnivore Mari şi Conectivitate Ecologică, adoptat ulterior de Convenţia Carpatică a Naţiunilor Unite.
„Carpaţii României adăpostesc aproape o treime din carnivorele Europei. Aceasta este o responsabilitate. În 20 de ani am înţeles că nu poţi proteja o specie fără să înţelegi ecosistemele şi peisajul în care trăieşte, oamenii care îl împart cu ea şi politicile care îl guvernează. Conservarea speciilor înseamnă să construieşti sisteme socio-ecologice care funcţionează. Sisteme de cercetare aplicată şi monitorizare, de coexistenţă, de legislaţie şi de încredere cu comunităţile locale. Sturionii sunt dinozaurii Dunării — au supravieţuit milioane de ani, dar nu pot supravieţui fără noi. Zimbrul este cel mai mare mamifer terestru din Europa — şi România este acum casă pentru una dintre cele mai mari populaţii libere de pe continent. Nu am făcut asta singuri. Colaborăm pentru natură şi încercăm să fim buni parteneri” declară Dr. Cristian Papp, Manager Naţional Departament Sălbăticie şi Arii Protejate.
Comunitate şi educaţie — conservarea care porneşte de la oameni
WWF-România a înţeles de la început că natura nu poate fi protejată fără oamenii care trăiesc lângă ea. Peste 100 de comunităţi locale — din Delta Dunării, lunca Dunării, Podişul Hârtibaciului, Carpaţii de Sud-Vest şi Maramureş — au fost implicate în proiecte de conservare, procese decizionale şi modele de antreprenoriat bazat pe biodiversitate.
Băile Tuşnad a devenit prima comunitate „Bear Smart" din România, un model naţional de coexistenţă sustenabilă cu carnivorele mari. În comunitatea #BearSmart de la Băile Tuşnad, oamenii şi natura au învăţat să trăiască împreună prin educaţie, răbdare şi o colaborare constantă între comunitatea locală, autorităţi şi specialişti. Monitorizarea urşilor, intervenţiile corecte şi transparente şi comunicarea continuă au transformat un oraş aflat în mijlocul unui coridor ecologic într-un loc în care conflictele au scăzut aproape de zero. Din 2021, numărul de daune raportate cauzate de urşi a scăzut de la 41 la 0, iar mesajele RO-Alert au scăzut de la 230 la doar 14 în anul 2025, cu doar 5 intervenţii necesare (o alungare, patru relocări şi zero extrageri).
WeWilder, prima întreprindere socială fondată de WWF alături de o comunitate locală din Carpaţii de Sud-Vest, a fost selectată să reprezinte România la Parlamentul European ca cel mai de seamă exemplu de dezvoltare locală. MuMA Hut, parte a aceluiaşi proiect, a fost nominalizată la prestigioasele premii europene de arhitectură Mies van der Rohe.
Peste 30.000 de tineri au participat la programele educaţionale ale organizaţiei. Sute dintre ei au fost mobilizaţi în 12 oraşe pentru a identifica probleme de mediu locale şi a propune soluţii climatice concrete, transmise ulterior autorităţilor. Clubul „Tineri Activi pentru Natura Sălbatică", Programele Ambasadorii Zero Plastic, Eroii Climei şi Academia de Tracking sunt doar câteva dintre iniţiativele care au conectat generaţii întregi cu natura din jurul lor.
Peste 100 de companii au ales să fie parteneri activi în conservare. ONG-uri naţionale — Coaliţia Natura 2000, Societatea Ornitologică Română, Asociaţia Grupul Milvus, Bankwatch, Eco Ruralis, ROMAPIS, Fundaţia Centura Verde — şi organizaţii locale — Fundaţia ADEPT Transilvania, Asociaţia Ecologic şi Asociaţia Mioritics — au amplificat impactul în teritoriu.
Partener de dialog — peste 400 de contribuţii la politici publice şi legislaţie de mediu
În 20 de ani, WWF-România a contribuit direct la conturarea cadrului legislativ şi de politici publice care guvernează astăzi protecţia naturii în România. De la armonizarea legislaţiei de mediu cu cea europeană după aderarea la UE din 2007 — prin transpunerea şi implementarea Directivei Cadru Apă, Directivei pentru prevenirea riscului la inundaţii, Directivelor Natura 2000, Regulamentului privind comerţul cu lemn EUTR şi Regulamentului UE privind defrişările — până la contribuţii concrete la Pactul Climatic European, organizaţia a fost prezentă la fiecare masă unde s-au luat decizii care contează pentru natură. WWF a contribuit la elaborarea Strategiei Naţionale pentru Păduri 2030, a Strategiei de Adaptare la Schimbările Climatice 2030, a Planurilor Naţionale Integrate pentru Climă şi Energie şi a Planului Naţional Strategic pentru Politica Agricolă Comună. A influenţat Codul Silvic şi legislaţia subsecventă, cadrul legal al ariilor naturale protejate, Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă şi, cel mai recent, Planul Naţional de Achiziţii Ecologice 2025–2030.
Dincolo de documentele strategice, WWF a contribuit la fundamentarea unor schimbări legislative concrete: interzicerea microhidrocentralelor în ariile naturale protejate şi excluderea lor de la finanţarea cu fonduri UE, integrarea cerinţelor de biodiversitate în Politica Agricolă Comună şi în planificarea teritorială, includerea măsurilor de infrastructură verde în planurile de management al bazinelor hidrografice şi al riscului la inundaţii, şi înăsprirea pedepselor pentru pescuitul, transportul şi deţinerea ilegală de sturioni.
Parteneriatele cu universităţi din Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara, Suceava, Galaţi au fost incluse constant în campaniile şi proiectele WWF de-a lungul anilor.
Colaborări şi afilieri internaţionale — România pe harta globală a conservării
WWF-România face parte din cea mai mare reţea de conservare a naturii din lume şi colaborează activ cu IUCN — Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii, ICPDR — Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea, Convenţia Carpatică, Global Wildlife Connect Initiative, Infrastructure and Ecology Network Europe (IENE), CAN — Reţeaua pentru Acţiune Climatică. WWF-România este membru fondator al Asociaţiei de Ecoturism din România, al Coaliţiei Natura 2000 şi al Panda Labs — programul global de inovaţie al reţelei WWF, alături de Danemarca, Australia, Kenya şi Elveţia.
Organizaţia a contribuit la studii ştiinţifice publicate în reviste internaţionale şi preluate de media globale, consolidând imaginea României ca unul dintre cele mai importante teritorii pentru biodiversitate din Europa.
„Colaborarea este în natura noastră. Am construit, în 20 de ani, o reţea de oameni, instituţii şi organizaţii care cred că România merită o natură vie. Rezultatele pe care le celebrăm astăzi sunt, înainte de orice, ale acestei comunităţi extinse. Rolul WWF-România este să conectăm cunoştinţele cu acţiunea, conservarea cu nevoile comunităţii şi viziunea pe termen lung cu soluţii practice. Am susţinut abordări bazate pe dovezi care protejează biodiversitatea, întăresc rezilienţa climatică şi sprijină dezvoltarea durabilă” declară Orieta Hulea, CEO WWF-România.
Despre WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură)
WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) este una dintre cele mai importante organizaţii specializate în conservarea mediului. De 20 ani, WWF-România îşi propune să oprească degradarea naturii şi să protejeze biodiversitatea. Astfel, WWF-România participă activ la conservarea planetei, la restaurarea ecologică a mediului natural şi construieşte un viitor în care oamenii trăiesc şi se dezvoltă în armonie cu natura. Misiunea WWF este implementată prin programe de policy şi conservare a naturii, consolidarea capacităţii publice de a acţiona în probleme de mediu şi prin advocacy faţă de companii pentru a reduce amprenta de carbon. Zonele de conservare prioritare ale organizaţiei sunt Maramureş, Transilvania, Sud Vestul Carpaţilor, Apuseni, Lunca şi Delta Dunării.
WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) face parte din WWF Internaţional, cu o activitate de peste 60 de ani, în peste 100 de ţări, pe 6 continente.
Mai multe informaţii pe wwf.ro
Medikatv.ro
