Conducerea Institutului Oncologic Bucureşti (IOB) spune că nu a cerut, prin caietul de sarcini pentru contractul privind servicii de curăţenie, reţeta dezinfectanţilor, ci rapoarte de încercări şi avize de la Ministerul Sănătăţii, ca o garanţie că firma spală pe jos cu ce a spus la licitaţie că va folosi.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Managerul IOB, Dan Straja, şi directorul departamentului achiziţii al unităţii medicale, Eugen Băltăreţu, au făcut precizări privind contractul de curăţenie pe trei ani, contract provizoriu pe două luni şi cerinţele din caietele de sarcini.

Euractiv a scris că Medical Cleaning, o altă firmă a lui Dan Condrea, patronului Hexi Pharma, este pe cale să obţină un contract de curăţenie pe trei ani la Institutul Oncologic Bucureşti (IOB), în valoare de peste şapte milioane de lei, caietul de sarcini al achiziţiei fiindu-i favorabil. Deocamdată, firma a obţinut prin negociere fără anunţ de participare un contract provizoriu pe două luni, în valoare de peste 300.000 de lei, în baza unui caiet de sarcini similar.

Potrivit Euractiv, IOB cere, prin caietul de sarcini, de la firma de curăţenie o serie de detalii despre produsele pe care intenţionează să le folosească. Între acestea se regăsesc fişa tehnică – practic reţeta produsului – şi avizul Ministerului Sănătăţii în copie conformă cu originalul semnată de producător, precum şi o serie de standarde SR-EN, detalii care favorizează în mod evident firma din trustul lui Dan Condrea.

Directorul departamentului achiziţii al IOB, Eugen Băltăreţu, spune însă că nu a cerut reţeta produsului folosit la curăţenie, ci rapoarte de încercări şi avize de la Ministerul Sănătăţii, pentru veridicitatea ofertei tehnice, astfel încât ulterior firma să poată dovedi că spală pe jos cu aceeaşi substanţă cu care a venit la licitaţie, aceasta fiind singura modalitate de constrânge.

“Nu am cerut reţeta, nu am cerut aşa ceva. Am cerut nişte rapoarte de încercări şi avizele Ministerului Sănătăţii. Eu asta le cer, pentru veridicitatea ofertei tehnice. Pentru că poate să vină să îmi arate că am un produs frumos colorat şi apoi, de mâine, când i-am atribuit contractul, să îmi vină cu alte produse. De ceva timp s-a scos acea autorizaţie care se cerea de la producător sau importator în licitaţie", a spus Eugen Băltăreţu.

El a precizat că dezinfecţia în Institutul Oncologic Bucureşti nu este în totalitate făcută cu materiale de la Hexi Pharma.

"Dezinfectanţii de la Hexi Pharma sunt pentru suprafeţe mari, saloane, coridoare, săli de mese. Nu în totalitate sunt dezinfectate cu produse Hexi Pharma, peroxizii pentru lenjerie se folosesc de la o a treia firmă”, a mai spus Băltăreţu.

În ceea ce priveşte contractul pe două luni, încheiat de IOB cu Medical Cleaning, Eugen Băltăreţu spune că au fost invitate la negociere patru firme şi s-au prezentat trei dintre acestea. El susţine că acest contract a fost atribuit Medical Cleaning pentru că a avut preţul cel mai mic.

“La 21 februarie a avut loc deschiderea negocierilor. Au fost invitate patru firme, s-au prezentat doar trei. Pe 25 s-a atribuit contractul cu firma Medical Cleaning. Pe 4 aprilie a avut loc deschiderea licitaţiei cu finalizare online.Contractul a fost atribuit în urma evaluării şi negocierii preţului final per metru pătrat, care a ieşit 4,5 lei, preţul cel mai mic şi înmulţiţi cu o suprafaţă totală de 34.057. Acesta a fost preţul cel mai mic”, a precizat directorul departamentului achiziţii al IOB.

Despre contractul de curăţenie pe trei ani, Băltăreţu spune că va fi atribuit prin licitaţie deschisă, postată pe SEAP, în prezent fiind în fază de evaluare.

"Este o licitaţie deschisă postată pe SEAP. Deschiderea licitaţiei mari a avut loc pe 4 aprilie. Astăzi suntem în fază de evaluare, nu s-a desemnat niciun câştigător şi nici nu se intenţionează, aşa cum a apărut în presă, să se ia nu ştiu ce produse fără licitaţie. Licitaţia a fost în întregime publicată în SEAP. A fost verificată de ANRMAP, o poate verifica oricine. Conform legii, pot demara negociere pe perioadă limitată. Am fost obligat să dau drumul la o negociere fără publicare prealabilă a unui anunţ de participare. A nu se confunda cu publicarea anunţului, aici s-a făcut confuzia. A fost contestat la CNSC. La licitaţia mare s-a respins pe fond , la negociere s-a admis, nu înţeleg de ce. Licitaţia nu este finalizată. Nu avem niciun câştigător , nu se vor lua produse fără licitaţie”, a mai spus Băltăreţu.

Ministrul Sănătăţii a cerut, marţi, Corpului de control să facă o anchetă  la Institutul Oncologic Bucureşti privind contractele de achiziţii de dezinfectanţi cu Hexi Pharma, dar şi cu alte firme, rezultatele urmând să fie transmise Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 

Managerul IOB, Dan Straja, a spus că ancheta Corpului de control al ministrului Sănătăţii în legătură cu dezinfectanţii folosiţi în unitatea medicală este binevenită, întrucât poate să lămurească anumite “aspecte controversate”.

"Eu consider că este binevenit (controlul, n.r.), pentru că în acest fel putem să lămurim anumite aspecte, să îi spunem aşa, elegant, controversate care au apărut în presă. Bănuiesc că vine de mâine, o să vină de mâine probabil şi o să controleze toate aceste aspect”, a declarant Straja.

În ceea ce priveşte licitaţia pentru servicii de curăţenie, Straja a spus că nu este încă finalizată pentru că au apărut cereri de clarificare din partea ANRMAP.

“În această perioadă, nemaiavând cine să facă curăţenie, îţi dă voie legea să faci o negociere pe perioada în care se finalizează licitaţia mare", a explicat Straja.

Managerul IOB a precizat că principalele produse pentru institut sunt citostaticele şi medicamentele simptomatice.

"Materialele sanitare reprezintă o componentă mai redusă. Materialele sanitare înseamnă tifon, vată, sonde, ace, seringi, dezinfectanţi, multe. Fiecare urmăreşte să facă economii cât mai importante acolo unde se poate şi, la astfel de contracte, negociind şi mergând strict pe litera legii, poţi să ajungi la nişte economii importante", a spus Straja.

El a precizat că epidemiologul verifică produsele folosite în unitatea sanitară, iar conform cerinţelor legale, sunt recoltate probe pentru verificarea securităţii pacienţilor.

Potrivit Euractiv, Medical Cleaning face curat de mai bine de o lună în IOB, în urma unei negocieri fără anunţ public de participare care a fost deja anulată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC).

În 17 februarie 2016, Institutul Oncologic "Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucureşti (IOB) a scos la licitaţie curăţenia din spital pe următorii trei ani. Costul estimat de specialiştii în achiziţii de la IOB depăşeşte şapte milioane de lei cu TVA.

Anticipând că procedura de atribuire a contractului pe trei ani va fi una anevoioasă, spitalul a chemat de urgenţă la o negociere fără anunţ de participare patru firme de curăţenie, pentru a alege una căreia să-i dea un contract provizoriu pe două luni, în valoare de peste 300.000 de lei.

“Cu toate că nu respectă cerinţele din caietul de sarcini, firma se pregăteşte să câştige un contract de curăţenie pe trei ani, în valoare de şapte milioane de lei. Cel mai probabil, contractul va ajunge tot la Medical Cleaning, căci, ca şi în cazul negocierii care a adus firma în IOB, spitalul cere, prin caietul de sarcini, documente pe care alte firme din domeniu nu le pot obţine, în lipsa unei relaţii speciale cu producătorul dezinfectanţilor pe care urmează să-i folosească”, scriu jurnaliştii de la Euractiv.

În oferta Medical Cleaning sunt incluse produsele firmei Hexi Pharma, însoţite de o documentaţie prevăzută în caietul de sarcini pe care firmele concurente nu o pot deţine.

“Schema este posibilă doar cu ajutorul singurului laborator din România autorizat să analizeze dezinfectanţi, Unilab, în care Condrea a fost acţionar printr-un offshore din Cipru”, remarcă Euractiv.

În plus, firmelor de curăţenie li se mai cer, prin caietul de sarcini, diferite rapoarte de testare şi buletine de analize făcute produselor cu care urmează să cureţe spitalul, deşi este vorba despre un produs deja avizat de statul român.

În plus, unele dintre standardele EN solicitate de IOB, care sunt, de fapt, dovezi ale eficienţei respectivelor produse, în funcţie de specificul şi destinaţia fiecăruia, sunt imposibil de obţinut şi lipsite de sens. Aceste standarde sunt importante întrucât ele conferă, practic, firmei Hexi Pharma un monopol pe piaţa dezinfectanţilor medicali. Acolo unde ele sunt cerute în caietul de sarcini – ca în cazul Institutului Oncologic Bucureşti – niciun alt producător nu poate trece de aceste condiţii.

Unilab SA, firma care deţine laboratorul Unilab din Otopeni, are între acţionari atât persoane fizice cât şi o firmă, Hatom Limited, un offshore cipriot. Aceasta intră în acţionariatul laboratorului - singurul care este acreditat să testeze anumite tipuri de dezinfectanţi în România - în luna februarie 2011, preluând acţiunile cedate de un alt offshore cipriot, CPS Chemical and Pharmaceutical Solutions Limited, reprezentată de Dan Alexandru Condrea, deşi acesta a negat orice legătură cu laboratorul.

Aceeaşi situaţie, la indigo, se petrece şi în procedura de selectare a furnizorului de curăţenie pentru contractul de şapte milioane de lei. IOB a cerut aceleaşi documente, participanţii la licitaţie nu au de unde să le aducă şi vor fi, probabil, descalificaţi.

Termenul-limită pentru a prezenta documentele cerute a expirat vineri, înainte de Paşte.

Scandalul Hexi Pharma a izbucnit după ce Gazeta Sporturilor şi jurnalistul Cătălin Tolontan au dezvăluit, bazându-se pe declaraţiile şi pe documentele furnizate de foşti angajaţi ai firmei, că dezinfectanţii furnizaţi de aceasta spitalelor au concentraţii mai mici decât cele înscrise pe etichetă. De asemenea, jurnaliştii au relatat că patronul firmei, Dan Condrea, este acţionar la o firmă care asigură servicii de curăţenie în spitale, aceasta având acelaşi administrator ca şi Unilab, laboratorul unde  ar trebui să fie verificată calitatea dezinfectanţilor. Analize făcute în laboratorul de stat ICECHIM au arătat că dezinfectanţii livraţi de Hexi Pharma au o concentraţie de 10 ori mai mică decât cea din reţetă.

În urma acestor relatări, Parchetul General a început o anchetă, iar ministrul  Sănătăţii a dispus un control la spitale. Sâmbătă, jurnalistul Cătălin Tolontan a scris că verificările cerute de ministrul Sănătăţii "sunt gândite de acelaşi om a cărui asociaţie a primit sponsorizări de la producătorul de dezinfectanţi destinaţi spitalelor".

În replică, Ministerul Sănătăţii a transmis că acţiunile de control pentru biocidele produse de Hexi Pharma se fac în colaborare cu Parchetul General, sunt urmărite în teren de reprezentanţii Direcţiilor de Sănătate Publică, iar la nivel central de către ministrul Sănătăţii, Corpul de Control al MS şi Inspecţia Sanitară de Stat. 

Hexi Pharma a anunţat joi că a demarat o anchetă internă "pentru a stabili care sunt factorii responsabili pentru apariţia acestei situaţii", iar până la elucidarea şi rezolvarea tuturor problemelor semnalate de autorităţi şi de către mass-media s-a oprit producţia în fabrică, precum şi orice distribuţie.  

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.