Vicepremierul Vasile Dîncu a declarat, luni, că atunci când vorbim de risc de dezastre, trebuie schimbată mentalitatea că proprietatea individuală este mai importantă decât protecţia colectivă. Dîncu a spus că se lucrează la proiectul legislativ care să permită evacuarea pentru reabilitarea clădirilor încadrate la "pericol public” şi a precizat că suma pentru astfel de lucrări a fost majorată de cinci ori în acest an.
"Şi acum este posibilitatea ca o locuinţă să fie evacuată prin ordin de primar, dar locatarii atacă ordinul în instanţă. După 25 de ani, nici primarii nu au avut curajul să atace dreptul de proprietate al oamenilor. În mentalitatea publică din România, proprietatea comună este mai puţin importantă decât proprietatea individuală, sau scopurile comune sunt mai puţin importante decât cele individuale. Trebuie să trecem la o schimbare de mentalitate aici, când este vorba de riscuri de dezastre. Este mult mai importantă protecţia colectivă decât proprietatea individuală, atunci când este cazul”, a spus Vasile Dîncu, după ce a participat la un seminar pe tema utilizării tehnologiei anticutremur, la care sunt prezenţi experţi din Japonia.
Vicepremierul a precizat că specialiştii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, împreună cu Ministerul Justiţiei, lucrează în prezent la o formulă legislativă care să permită evacuarea proprietarilor din imobile, „pentru situaţii de dezastru, de pericol public”, iar în acest sens sunt analizate şi măsurile din alte ţări.
"Avem un proiect guvernamental care este aproape finalizat, „RO-Risk, şi care evalueaza toată problematica ce ţine de seisme. (…) Am învăţat şi eu de la ingineri că nu orice clădire poate fi reabilitată. Câteodată este mai bine să construieşti o clădire în locul aceleia, o clădire poate mult mai ieftină şi care să corespundă normelor legate de riscul seismic. Desigur, acolo unde nu este o clădire monument”, a mai spus Vasile Dîncu.
Ministrul Dezvoltării Regionale a adăugat că, în acest an, a fost mărită de cinci ori suma pentru reabilitarea clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic.
"Anul acesta vom cheltui toţi banii. Din păcate, în anii trecuţi s-au cheltuit numai 20 la sută, 35 la sută, datorită acestor probleme întâmpinate de administraţia locală. Sunt bani pe care-i putem obţine din zona proiectelor europene”, a mai spus Dîncu.
Potrivit ultimelor date privind imobilele expertizate tehnic din punct de vedere seismic, actualizate de Primăria Capitalei în 9 septembrie, în Bucureşti sunt foarte multe imobile care necesită lucrări ample de consolidare, 173 fiind cu risc seismic extrem de ridicat, încadrate în clasa I, alte 183 fiind catalogate drept „pericol public”.
Situaţii prezentate recent de Ministerul Dezvoltării indică faptul că în Bucureşti, un eventual cutremur ar avea efect foarte puternic în zonele Otopeni, Băneasa, Casa Presei şi Pantelimon, puternic în zonele Panduri, Militari, Dumul Sării, mediu în zonele Titulescu, Bălcescu, Balta Albă şi Gemeni, iar un efect scăzut s-ar înregistra în zonele Dâmboviţa, Metalurgiei şi IMGB.
Vulnerabilitatea Bucureştiului în cazul unui sesim este dată de "fondul construit vechi, din zona centrală", dar şi de "condiţiile locale de teren, caracterizate prin prezenţa unor straturi argiloase groase, care favorizează perioade predominante lungi ale mişcării terenului, la magnitudini mari şi medii". Un alt motiv este acela că "perioada proprie de vibraţie, de 1,4 - 1,7 secunde, caracteristică clădirilor înalte, construite cu precădere în perioada interbelică corespunde de regulă perioadei de vibraţie indusă de cutremurele puternice din sursa Vrancea, moment în care se produce fenomenul de rezonanţă, cu efect distrugător, de prăbuşire, a clădirilor care fac parte din fondul construit vechi".
Vicepremierul Vasile Dîncu declara, în septembrie, că o problemă cu care se confruntă statul este că nu are suficiente locuinţe de necesitate, în cazul unei catastrofe. Dîncu preciza că în România există un număr de aproximativ opt milioane de locuinţe, iar, raportat la numărul de 7,2 milioane de familii, există un surplus, însă statul nu a făcut până acum un recensământ clar pentru a afla situaţia acestor clădiri.
Potrivit datelor disponibile, din fondul naţional de locuinţe doar 2% din clădiri sunt în proprietatea statului, numărul fiind insuficient.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
