Dîncu: Sunt lucruri care diferă în eşecurile PSD din ultimii 20 de ani/ Formula eşecului, consultanţi străini

”M-am gândit foarte mult în ultima vreme, am făcut în ultimii 30 de ani, anul acesta fac 30 de ani de exit poll-uri şi de cercetări electorale. Deci am trei decenii în spate şi aş putea să spun că sunt lucruri care diferă în eşecurile PSD din ultimii 20 de ani. Sunt lucruri care sunt diferite la fiecare, dar sunt câteva lucruri care sunt asemănătoare. În primul rând, formula eşecului, consultanţi străini. Consultanţii străini cunosc România de pe internet, folosesc formule care nu se potrivesc foarte bine”, a declarat Vasile Dâncu, la emisiunea Insider Politic difuzată, sâmbătă, la Prima TV. 

 

Dîncu a dat un exemplu din anul 2004 când Adrian Năstase avea consultanţi străni, în campania pentru alegerile prezidenţiale.

 

”Îmi aduc aminte, Adrian Năstase, în iunie 2004, a făcut o adunare după alegerile locale la Piteşti, o mare adunare populară, în care americanii l-au pus să spună cifre şi să spună că va mări salariile. Şi m-am întâlnit cu sociologul american după aceea, era foarte şocat că presa l-a considerat o mare greşeală, a râs de asta şi a spus că este scena balconului şi mi-a spus de ce oare, de ce au zis ăştia scena balconului, pentru că nu era vorba de Romeo şi Julieta. I-am spus, dragul meu prieten, nu este vorba de Romeo şi Julieta, scena balconului este cu Ceauşescu care le-a promis 100 lei oamenilor. Un tânăr sociolog, amic de-al meu, care lucra cu americanii, mi-a spus după prima săptămână de lucrat cu ei, că ei nu cunosc România decât de pe internet. Aşa s-a întâmplat, asta a fost un lucru greşit”, a explicat Dîncu.

 

Vasile Dâncu a adăugat că de multe ori candidatul la alegerile prezidenţiale se desprinde de partid, deoarece consideră că partidul este o piatră de moară.

 

”Mediul care se naşte în jurul candidatului la alegeri, cei mai mulţi se despart de partid, consideră că partidul este o piatră de moară, că trebuie să facă altceva şi se schimbă total. Nu trebuie să te schimbi şi asta a fost o greşeală, mai este un lucru care a contat şi care face parte din formula generală. O să vă spun scurt şi diferenţele. A fost ceea ce am putea să numim pierderea simţului realităţii din alternanţa între frică şi aroganţă. Adică frica şi aroganţa este formula care până la urmă a condus la eşecuri în fiecare din din aceste lucruri şi schimbările care s-au făcut pe ultima sută de metri în comportamentul candidatului”, a declarat Dîncu.

 

Sociologul a precizat că, de multe ori, candidatul PSD la alegerile prezidenţiale a avut de pierdut din cauza aroganţei.

 

”Adrian Năstase, de exemplu, a fost sfătuit ca între turul întâi şi turul doi să renunţe la listele speciale doi unde fusese 600.000 de votanţi, să facă o coaliţie cu UDMR-ul pentru ultima sută, pierzând foarte multe voturi în Transilvania. Şi a mai fost un lucru, raportarea tuturor candidaţilor, la intern, la partid. De multe ori au fost în turul doi pentru candidat, au fost şi unele chestiuni interne care ţin de de competiţie. De aceea spuneam că candidatul ar trebui să se gândească la adversar numai la cei din faţă, nu la cei dinăuntru, pentru că se pot produce diverse lucruri aici, deci este vorba până la urmă, în afară de Viorica Dăncilă, ceilalţi care au pierdut atât Adrian Năstase, cât şi Mircea Geoană, Victor Ponta au pierdut prin această formulă a unei alternanţe între aroganţă şi frica de pierdere alegerile, care i-a făcut să-şi schimbe comportamentul”, a declarat Dâncu.

 

Dâncu s-a referit şi la miturile despre candidaţii PSD care au pierdut alegerile. 

 

”Există mituri care sunt absolut mituri şi care nu sunt valabile pentru că au contat mai mult greşelile personale, greşelile de strategie din campanie. Nu este adevărat că în turul doi orice candidat PSD pierde cu un candidat de dreapta, este un mit şi nu este adevărat nici faptul că un candidat de stânga poate să câştige alegerile numai dacă apare un candidat de tip Vadim sau George Simion astăzi. Acestea sunt mituri, contează foarte mult omul, contează foarte mult alegerile, sunt emoţionale. Deci, astăzi emoţia este regula. Profilul candidatul este ca un fel de castel de nisip pe care îl construim şi arată foarte bine şi dintr-o dată vine un val de emoţie şi îl şterge, îl dărâmă şi nu mai rămâne nimic din asta. Îmi aduc aminte când a fost ales Klaus Iohannis. Dacă ne-am fi luat după profilul sociologic al candidatului, portretul robot, cum spunem noi, mai tehnic, atunci ar fi trebuit să fie român. 80% spun să fie român, trebuie să fie ortodox, trebuia să fie din clasa politică, un lider important de partid, nu era un lider important de partid. Cele mai importante criterii nu funcţionau. Deci s-a creat un val de emoţie şi acest lucru a dus la o schimbare fundamentală. Astăzi, oamenii nu mai aleg, să zicem aşa, pornind de la o dimensiune constructivă, cum spunem noi, critică constructivă”, a spus Dîncu.

 

De asemenea, sociologul a spus că oamenii aleg cu emoţie negativă, uneori cu ură. 

 

”Oamenii aleg pur şi simplu cu emoţie negativă, aleg cu ură uneori, aleg doar pentru ca să strice treburile celor care sunt la putere şi care au încredere foarte scăzută, pentru că în momentul ăsta, o chestiune de climat politic şi climatul din anul viitor este unul de neîncredere totală. A fost şi în anii trecuţi şi pesimism, şi neîncredere. Şi în 2000, de exemplu, am avut asta, dar acum, instituţiile fundamentale ale statului sunt toate sub 20% încredere”, a precizat Vasile Dîncu.

 

Sociologul a arătat că Preşedinţia României şi preşedintele Klaus Iohannis au 11 la sută încredere. 

 

”Preşedinţia României cred că e la 11%, niciodată nu a fost aşa scăzut procentul de încredere. Două-trei procente pot să fie în plus la om. Dar peste instituţie, să zicem, foarte rar se întâmplă acest lucru. Partidele politice au rămas, au rămas la 10% Parlamentul, la 11% Parlamentul, avea în jur de 20% în orice situaţie, pentru că totuşi este elementul fundament al simbolic al al democraţiei”, a concluzionat Vasile Dîncu.

Urmărește-ne și pe Google News