Uniunea Nationala a Judecătorilor din România solicită public procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, precum şi liderilor de opinie, să înceteze presiunile asupra Curţii Constituţionale înaintea pronunţării cu privire la constituţionalitatea abuzului în serviciu reglementat de Legea 78/2000 pentru prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
UNJR apreciază, într-un comunicat, că declaraţiile lui Kovesi "potrivit cărora o decizie a CCR în privinţa abuzului în serviciu într-un alt sens decât cel susţinut de DNA ar fi "o încetare a luptei anticorupţie în România" şi "un semnal pe care statul român îl dă: «Gata, am luptat destul cu corupţia, nu mai trebuie să luptăm cu corupţia, nu mai trebuie să investigăm acest gen de fapte»", reprezintă o formă de presiune asupra Curţii Constituţionale care e neconformă cu statutul de magistrat şi principiul separaţiei puterilor în stat".
Conform UNJR, "cetăţenilor li s-a inoculat ideea că s-ar opri lupta anticorupţie, aceştia ajungând să facă petiţii pentru a cere CCR să decidă în modul dorit de DNA".
"DNA a transmis un punct de vedere oficial, instituţional, Curţii Constituţionale cu privire la abuzul in serviciu, folosirea presiunii populare asupra Curtii iesind din cadrul democratic. A cere Curţii Constituţionale să puna deoparte Constituţia si să nu examineze cauza cu care este sesizată strict prin prisma primatului Constituţiei înseamnă pur şi simplu a abandona statul de drept şi a reveni la justiţia de tip totalitar făcută în piaţa publică, nu în baza legii, ci a voinţei poporului", precizează UNJR.
De asemenea, Uniunea remarcă faptul că situaţia este îngrijorătoare, "deoarece, din nou, înaintea unei decizii a Curţii Constituţionale cu implicaţii importante asupra justiţiei şi vieţii sociale, sunt exprimate în spaţiul public, în mod repetat, opinii ce nu se bazează pe Constituţie, ci pe oportunitate.
"Ne îngrijorează extrem de mult faptul că se inoculează tot mai des cetăţenilor ideea că, prin deciziile pe care le pronunţa, Curtea Constituţională ar deveni un inamic al luptei împotriva corupţiei, un inamic al cetăţenilor. Aceste precedente pot fi catastrofale pe termen lung, pentru că dinamitează încrederea publicului într-o instituţie fundamentală într-un stat democratic, ultimul bastion împotriva încălcărilor Constituţiei. În fiecare stat în care s-a încercat înclcarea statului de drept, prima instituţie atacată a fost Curtea Constituţională, tocmai datorită rolului fundamental pe care aceasta îl joacă într-o democraţie. Înfăptuirea justiţiei şi lupta anticoruptie nu se poate duce decât în cadrul prevăzut de Constituţie, altfel România se îndepartează de la democraţia constituţională şi stat de drept", a spus judecătorul Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR.
Incriminarea abuzului în serviciu este esenţială pentru activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, peste 40% dintre dosare vizând această infracţiune, iar prejudiciul estimat doar anul trecut ajunge la 620 miloane de euro, atrage atenţia procurorul-şef al DNA. Într-un interviu acordat agenţiei News.ro, Laura Codruţa Kovesi a vorbit despre posibilitatea ca CCR să decidă dezincriminarea abuzului în serviciu, fapt care ar însemna nu doar o limitare a competenţei procurorilor, ci o încetare a luptei anticorupţie în România.
Kovesi mai spune că dacă abuzul în serviciu va fi dezincriminat, repercusiuni vor fi şi asupra dosarelor vechi, asupra celor condamnaţi deja pe baza acestei infracţiuni - vor ieşi din penitenciar "curaţi ca lacrima" şi vor scăpa de toate procedurile de confiscare - "vor rămâne cu vilele lor luxoase, cu terenurile, cu averile, cu banii în cont".
Curtea Constituţională a amânat pentru data de 15 iunie pronunţarea în cazul excepţiilor de neconstituţionalitate privind abuzul în serviciu, după o şedinţă care a durat mai bine de 8 ore, în care nu s-a ajuns însă la nicio decizie.
Dacă infracţiunea va fi dezincriminată, vor fi închise 865 de dosare privind achiziţii publice, aflate în ancheta procurorilor anticorupţie, cu prejudicii de milioane de euro, potrivit procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în dosarul în care Alina Bica este judecată pentru un abuz în serviciu care ar fi fost comis în perioada în care ea era membru al Comisiei pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Printre cei care au ridicat excepţii similare sunt fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, şi şeful Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
