Curtea de Apel Bucureşti a admis, miercuri, cererea jurnalistului Liviu Avram de sesizare a Curţii Constituţionale în privinţa altor două articole din Legea 115/2015 privind alegerile locale, unul dintre ele fiind cel care impune candidaţilor independenţi să depună o listă cu susţinători de cel puţin 1% din numărul alegătorilor Astfel, CCR va judeca atât aceste articole, cât şi pe cel privind alegerea primarilor într-un singur tur.
Decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost anunţată de jurnalistul Liviu Avram pe pagina sa de Facebook.
"Admite cererea de sesizare. Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 50 alin. (2), art. 101 (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale în raport de art.37(1), art. 36(1) şi art. 2(1) din Constituţia României. Amână cauza la 18.05.2016. Pronunţată în şedinţa publică, azi 27.04.2016. Este o veste mai bună decât vă puteţi închipui. Celălalt dosar, ajuns deja la CCR, avea o vulnerabilitate pe care nici eu, nici nimeni altcineva nu putea s-o înlăture. Sentinţa de azi securizează întreaga acţiune şi înlătură vulnerabilitatea de care vă ziceam", scrie Avram.
Potrivit articolului 50, alineatul 2, "pentru functia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, 500 în cazul oraşelor şii 1.000 în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi în cazul municipiului Bucureşti".
Articolul 101 prevede: "(2) Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. (3) În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidaţii care se află în această situaţie"
În opinia lui Liviu Avram, consecinţa imediată va fi că CCR va judeca în egală măsură ambele articole pe care le-a atacat - cel privind numărul de semnături necesare pentru a candida şi alegerea primarilor într-un singur tur.
"Singur faptul că vom avea un răspuns clar, ferm şi argumentat din partea CCR pe ambele articole, indiferent cum va suna acest răspuns, înseamnă că am câştigat bătălia. Dacă CCR declară neconstituţional articolul cu alegerea primarilor într-un singur tur, înseamnă că am câştigat întreg războiul. Ne vedem pe 4 mai, la Curtea Constituţională", mai spune jurnalistul.
Judecarea cererii lui Liviu Avram de anulare a HG 52/2016 privind calendarul electoral a fost amânată de instanţa de la Curtea de Apel Bucureşti pentru 18 mai. Liviu Avram a solicitat instanţei să corecteze legea electorală prin ordonanţă de urgenţă, după care să emită o nouă HG privind calendarul electoral, care să respecte prevederile din lege pe care le va fi corectat.
“Este un proces similar cu cel al liberalilor, singura diferenţă este că ei au cerut anularea HG privind stabilirea datei alegerilor. (…) Ieri, Înalta Curte a respins recursul liberalilor în acel proces, deci calea lor către CCR este blocată definitiv. Sincer, mă aşteptam la acest deznodământ. Mai rămâne calea mea”, a mai scris Liviu Avram pe Facebook.
Judecătorii Curţii Constituţionale vor analiza în 4 mai sesizarea de neconstituţionalitate a două articole din Legea alegerilor locale, depusă de jurnalistul Liviu Avram, unul dintre articole vizând desemnarea primarilor prin alegeri într-un singur tur de scrutin.
Două articole din Legea alegerilor locale, printre care şi cel care prevede alegerea primarilor într-un singur tur, vor fi analizate de Curtea Constituţională, în condiţiile în care o judecătoare de la Tribunalul Bucureşti a admis, în 16 aprilie, o contestaţie formulată de jurnalistul Liviu Avram, după ce i-a fost respinsă candidatura ca independent la Primăria Capitalei pe motiv că, în loc de 18.000 de semnături de susţinere, a depus o listă cu doar trei semnături, judecătoarea trimiţând sesizarea Curţii Constituţionale.
Articolul 50, alineatul 2 din Legea 115/2015 privind alegerile locale, impune candidaţilor independenţi să depună o listă cu susţinători de cel puţin 1% din numărul alegătorilor, ceea ce pentru municipiul Bucureşti ar însemna peste 18.000 de semnături.
Odată cu contestaţia faţă de respingerea candidaturii, Liviu Avram a ridicat şi excepţia de neconstituţionalitate a articolului 50 alineatul 2 din Legea alegerilor locale, pe motiv că reprezintă o ingerinţă excesivă asupra dreptului de a fi ales.
Prin aceeaşi acţiune, Liviu Avram a solicitat extinderea controlului de neconstituţionalitate şi asupra articolului 101 alineatul 2 din aceeaşi lege, cel prin care se stabileşte că este ales primar candidatul care întruneşte cel mai mare număr de voturi, adică majoritatea relativă, şi nu cel care primeşte majoritatea voturilor exprimate, aşa cum a prevăzut legea până la alegerile din 2012. În demonstrarea argumentaţiei sale, candidatul a arătat că, prin cele două reglementări, Parlamentul a impus o exigenţă excesivă de reprezentativitate când a reglementat intrarea în competiţia electorală a candidaţilor independenţi, dar a coborât sub standardul constituţional condiţia de reprezentativitate atunci când a reglementat rezultatul competiţiei electorale. În opinia sa, cele două articole prezintă simptomele unei manipulări a legislaţiei electorale în favoarea partidelor aflate la putere, practică sancţionată de către Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), în Codul de bune practici în materie electorală.
O acţiune judiciară similară a întreprins şi PNL, care a depus în 9 martie, la Curtea de Apel Bucureşti, cererea de anulare a Hotărârii de Guvern care stabileşte data alegerilor locale.
PNL a recurs la această procedură deoarece hotărârile Guvernului nu pot fi atacate direct la Curtea Constituţională.
Liberalii au ridicat şi ei o excepţie de neconstituţionalitate privind alegerile în două tururi, însă instanţa nu a admis-o motivând că nu are legătură cu cauza.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
