Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu a declarat, la dezbaterea de marţi a Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru legile justiţiei, că aceste trei proiecte au fost începute în anul 2020, dar este un proces „rămas ulterior nefinalizat, un lucru neterminat, şi această împrejurare era inacceptabilă pentru un guvern funcţional”. El a adăugat că aceste legi reprezintă un obiectiv în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), al PNRR şi de care depinde implicit şi aderarea României la Spaţiul Schengen.
„Legile justiţiei reprezintă un proiect început în 2020, rămas ulterior nefinalizat, un lucru neterminat, şi această împrejurare era inacceptabilă pentru un guvern funcţional. De ce l-am început in 2020, în urmă cu doi ani de zile? Răspunsul este la fel de simplu - pentru că era reclamat de magistratura română, pentru că cetăţenii sunt încă nemultumiţi de justiţie şi performanţa acesteia depinde şi de modernizarea legislaţiei şi nu în ultimul rând pentru că este un obiectiv în cadrul MCV, în cadrul PNRR şi în acelaşi timp un obiectiv de care depinde implicit şi aderarea noastră la spaţiul Schengen. Deci avem multiple mize legate de aceste proiecte, unele ţin de aparatul propriu zis al justiţiei şi consecinţa acesteia asupra grupurilor şi libertăţilor justiţiabililor, altele ţin de obiective politice şi economice de cea mai mare importanţă pentru interesele ţării”, a afirmat Cătălin Predoiu, în şedinţa de marţi a Comisiei speciale pentru legile justiţiei.
Ministrul Justiţiei a vobrit despre principalele elemente şi prevederi ale celor trei iniţiative legislative şi anume proiectul privind statutul judecătorilor şi procurorilor, proiectul referitor la organizarea judiciară şi proiectul privind CSM, în forma adoptată de către Executiv.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
