Preşedintele Ungariei: Ungaria va dovedi încă o dată că poate fi un bun preşedinte al Consiliului European

În discursul rostit cu ocazia urărilor adresate membrilor corpului diplomatic acreditat în Ungaria, Katalin Novak a subliniat: ”În urmă cu cincizeci de ani, europenii constituiau o cincime din populaţia lumii, astăzi proporţia lor s-a redus la doar o zecime. Ţările UE reprezintă în prezent 6% din populaţia mondială, iar acest procent va scădea la 4% până în 2070”

”Dacă ignorăm declinul demografic al Europei, comitem o greşeală gravă”, a avertizat Katalin Novák, subliniind că Europa tinde, de asemenea, să-şi piardă rolul de actor global şi din punct de vedere economic. ”Întrebarea este dacă putem schimba acest lucru”, a adăugat ea.

Preşedintele ungar a reamintit că anul acesta vor avea loc alegeri şi în Europa, iar 400 de milioane de cetăţeni europeni vor avea ocazia de a determina direcţia politicii europene.

Imediat după alegerile europarlamentare, în a doua jumătate a anului, preşedinţia Uniunii Europene va fi preluată de Ungaria, care sărbătoreşte 20 de ani de la aderarea la UE şi 25 ani de la aderarea la NATO – a spus Katalin Novák, subliniind că Ungaria va dovedi încă o dată că poate fi un bun preşedinte al Consiliului European.

Punând în evidenţă două dintre temele importante ale preşedinţiei ungare, şeful statului ungar a reiterat provocările demografice şi importanţa accelerării aderării ţărilor din Balcanii de Vest la UE.

Privind retrospectiv la anul trecut, Katalin Novák a declarat: putem fi cu toţii de acord că 2023 a fost un an foarte dificil, iar provocările vor continua să domine şi în acest an. Katalin Novák a citat zece provocări: conflictele de război, în special războiul din Ucraina şi războiul israeliano-palestinian, dificultăţile economice, incertitudinea politică şi alegerile anticipate în mai multe ţări, tensiunile sociale în creştere, dezastrele naturale, migraţia ilegală în masă, fenomenul dezinformării, amploarea inteligenţei artificiale, activităţile actorilor apolitici cu ambiţii politice ascunse şi influenţa companiilor tehnologice aflate în poziţii de cvasi-monopol.

Referindu-se la Ungaria, preşedintele a evidenţiat vizita apostolică a papei Francisc, campionatele mondiale de atletism organizate în Ungaria, cei doi noi laureaţi maghiari ai Premiului Nobel, Katalin Karikó şi Ferenc Krausz, şi calificarea fără înfrângere a selecţionatei de fotbal a Ungariei la Campionatul European.

Ea a subliniat că Ungaria este o ţară sigură, susţine familiile şi devine din ce în ce mai populară pentru investitori. Anul trecut au intrat în ţară investiţii de peste 13 miliarde de euro, creând 19 000 de locuri de muncă.

”Ungaria este o ţară orientată spre Vest, membră a alianţelor occidentale, care construieşte şi menţine totodată relaţii şi cooperări pragmatice cu alte părţi ale lumii”, a declarat Katalin Novák.

Ea a reamintit că în ultimul an şi jumătate a încercat să pună un accent puternic pe relaţiile internaţionale şi pe diplomaţie: a petrecut 104 zile în străinătate, a vizitat 30 de ţări cu 36 de ocazii şi a participat la aproximativ 100 de evenimente diplomatice în Ungaria.

Katalin Novák a menţionat, de asemenea, un eveniment-cheie din toamna acestui an, când va invita la Budapesta femeile şefi de stat din lume.

Conform unor informaţii apărute în spaţiul public, în PNL a fost discutată varianta în care funcţia de preşedinte al Consiliului European ar putea fi preluată de preşedintele Klaus Iohannis, actualul ocupant, Charles Michel, anunţându-şi intenţia de a candida pentru Parlamentul European. În acest caz, ar urma o demisie a preşedintelui Iohanis, în luna iunie, înainte de încheierea mandatului la Cotroceni, iar, conform Constituţiei, postul ar fi ocupat, interimar, de preşewdintele Senatului, liderul liberal Nicolae Ciucă.

Urmărește-ne și pe Google News