Guvernul olandez dă undă verde aderării României şi Croaţiei la Schengen, dar îşi menţine împotrivirea „fermă” şi „refuză să accepte” ca Bulgaria să adere la spaţiul de liberă circulaţie. Cabinetul de la Haga consideră în continuare că este prea devreme pentru Bulgaria, care ar putea să adere, totuşi, anul viitor, scrie, vineri, publicaţia „Volkskrant”.
Potrivit publicaţiei olandeze „Volkskrant”, ministrul de externe Wopke Hoekstra a făcut acest anunţ vineri, după încheierea unei şedinţe de guvern.
Potrivit aceleiaşi surse, săptămâna viitoare Ţările de Jos trebuie să decidă în mod oficial poziţia cu privire la extinderea spaţiului Schengen, zona în care europenii pot călători fără paşaport şi fără controale la frontieră.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
La Bruxelles, Ţările de Jos se află sub o presiune tot mai mare pentru a accepta aderarea Bulgariei, României şi Croaţiei, după ce Haga a obstrucţionat acest lucru timp de 11 ani, scrie publicaţia olandeză.
Luna trecută, Comisia Europeană a anunţat că este „dincolo de orice îndoială” că aceste ţări îndeplinesc toate condiţiile pentru Schengen. Comisia a făcut această evaluare cu privire la România şi Bulgaria încă din 2011, iar Parlamentul European a împărtăşit acest punct de vedere, dar în rândul statelor membre au existat voci care s-au împotrivit. Corupţia, criminalitatea şi frauda din ambele ţări aveau o amploare prea mare pentru a elimina controalele la frontieră, explică publicaţia olandeză. După reforme substanţiale la Sofia şi Bucureşti, aproape toate statele membre au fost de acord cu aderarea lor. Singurele ţări care se mai opun sunt Austria şi Olanda, precizează „Volkskrant”.
Premierul Mark Rutte a susţinut vineri că pentru Bulgaria este în continuare prematur să intre în Schengen şi i-a transmis telefonic această opinie, în această săptămână, premierului interimar bulgar Galab Donev, menţionează sursa citată.
Ţările de Jos solicită Comisiei Europene să efectueze mai întâi verificări suplimentare pentru a stabili dacă aderarea Bulgariei nu aduce pericolul creşterii corupţiei şi a imigraţiei nedorite. „Avem în continuare dubii cu privire la faptul că frontiera este păzită corespunzător şi că toate sistemele de aplicare a acordului Schengen funcţionează corect”, a spus Rutte. El nu a vrut să acuze direct Bulgaria de neglijenţă, dar vrea totuşi mai multe dovezi că lucrurile sunt în ordine, precizează „Volkskrant”. „Altfel, teoretic, ai risca să te confrunţi cu riscul de migraţie, dacă ai trece printr-o astfel de ţară”, a menţionat el.
Presiunea europeană vine într-un moment foarte nepotrivit pentru cabinetul Rutte, deoarece Olanda se confruntă cu un număr neaşteptat de mare de solicitanţi de azil, iar guvernul de coaliţie caută asiduu modalităţi de a face ceva în acest sens. VVD, partidul premierului Rutte, şi creştin-democraţii din CDA, parteneri minoritari de coaliţie, nu vor să excludă nimic în această privinţă. Aceste partide sugerează controale mai stricte la frontierele naţionale. Or, extinderea spaţiului Schengen nu este utilă în această strategie, scrie „Volkskrant”.
Premierul Rutte nu a exclus vineri posibilitatea ca Bulgaria să primească undă verde pentru Schengen anul viitor, dacă Bruxelles-ul reuşeşte să convingă Cabinetul de la Haga.
Săptămâna viitoare, secretarul de stat Van der Burg va argumenta poziţia Olandei în cadrul consultărilor cu colegii săi europeni. Dacă Ţările de Jos şi Austria continuă să spună „veto”, uşa va rămâne închisă pentru Bulgaria, pentru că decizia necesită unanimitate în cadrul UE, îşi încheie articolul „Volkskrant”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
