Italienii Antonio Tajani (PPE) şi Gianni Pittella (S&D) au intrat în ultimul tur de scrutin pentru preşedinţia Parlamentului European, a anunţat PE într-un comunicat.
La al treilea tur de scrutin, Tajani a primit 291 din totalul de 690 de voturi, iar Pittella a primit 199 de voturi.
Românul Laurenţiu Rebega se află pe ultimul loc, cu 44 de voturi.
Pentru a deveni preşedinte al PE, un candidat trebuia să strângă 50% plus unu din voturi în primele trei tururi de scrutin. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, primii doi clasaţi intră îl al patrulea tur de scrutin, care va fi câştigat de candidatul care obţine cele mai multe voturi.
etragerea în ultimul moment a candidatului de centru Guy Verhofstadt, fost premier belgian, i-a consolidat poziţia lui Tajani şi este o nouă dovadă a eforturilor partidelor de centru, pro-UE, de a menţine controlul în faţa unei minorităţi eurosceptice tot mai vocale.
O victorie a lui Tajani ar oferi PPE preşedinţia tuturor celor trei instituţii politice cheie din UE.
Antonio Tajani este o imagine oarecum controversată, ca urmare a acuzaţiilor cu privire la rolul jucat în scandalul Dieselgate. De asemenea, acesta este cunoscut pentru poziţia conservatoare cu privire la rolul femeilor în societate şi familie.
Preşedintele P.E. coordonează toate lucrările Parlamentului şi ale organelor sale constitutive, precum şi dezbaterile din şedinţele plenare. El sau ea reprezintă Parlamentul în toate afacerile juridice şi relaţiile externe.
De asemenea, el sau ea semnează bugetul UE pentru ca acesta să devină operaţional, dar şi toate actele legislative adoptate prin procedura legislativă ordinară.
Majoritatea legislaţiei UE are nevoie de aprobarea parlamentului European, astfel că preşedintele instituţiei are un rol crucial în negocierile privind normele propuse de Comisie.
Liderii europeni, în frunte cu Angela Merkel, cancelarul german, se tem că un P.E. divizat va provoca şi mai mult haos în politica europeană, într-o perioadă în care Bruxelles-ul încearcă să impună politici controversate privind migraţia, securitatea, pieţele de capital, băncile şi energia. Mai mult, Brexitul, care ar urma să fie demarat până la finalul lunii martie, duce blocul comunitar pe teren necunoscut.
Europarlamentarii îşi aleg marţi şi cei 14 vicepreşedinţi, iar miercuri dimineaţă cei cinci chestori. Chestorii sunt responsabili de problemele administrative şi financiare care îi privesc în mod direct pe deputaţi, cum ar fi punerea la dispoziţia acestora a echipamentelor şi a serviciilor generale. Ei sunt aleşi în mod similar cu preşedintele şi vicepreşedinţii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
