Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, a declarat, duminică, de Ziua Culturii Naţionale, în cadrul sesiunii solemne cu titlul ”În jurul identităţii româneşti“ organizate la Academia Română din Bucureşti, că ”societatea româească experimentează sinucigaş abandonarea culturii” şi că domeniul cultural trebuie să beneficieze de proiecţii bugetare multianuale şi de ”o asumare consensuală a creşterii finanţării”, fiind necesară reconerarea acestuia cu învăţământul şi, respectiv, cu turismul, precum şi o colaborare ”mai puţin inhibată” cu Biserica.
”În opinia mea, am intrat într-o epocă a derizoriului, care este la fel de periculoasă pentru cultură ca şi epoca anticulturală reprezentată de defunctul regim comunist. Acum nimeni nu mai ameninţă făţiş cultura şi pe creatorii ei, nici nu îi mai cenzurează politic manifestările. Însă, un gol apăsător de derizoriu şi dispreţ, de indiferenţă instituţională şi iresponsabilitate acoperă zi de zi tot ce se face în materie de cultură, de la şcoală, în care se învaţă tot mai puţin, mai ales limbă şi literatură română şi istorie, şi până la mass-media, din care cultura pare că ar fi dispărut, societatea românească experimentează sinucigaş abandonarea culturii. Este, ca să fiu sincer, un fenomen care se înregistrează în toată lumea civilizată, după cum semnalează mulţi publicişti şi scriitori”, a spus Ionuţ Vulpescu.
Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale a adăugat că domeniul cultural trebuie să beneficieze de proiecţii bugetare multianuale şi de o asumare consensuală a creşterii finanţării şi să fie reconectat cu învăţământul şi turismul, dar şi să aibă o colaborare ”mai puţin inhibată” cu Biserica.
”Cultura trebuie să beneficieze de proiecţii bugetare multianuale şi de o asumare consensuală a creşterii finanţării. E necesară reconerarea ei cu învăţământul şi, respectiv, cu turismul, precum şi o colaborare mai puţin inhibată cu Biserica”, a mai afirmat ministrul.
Ionuţ Vulpescu a propus, de asemena, relansarea ideii strategiei culturale naţionale, care să se axeze pe crearea unui consens în jurul promovării valorilor culturale naţionale, inclusiv prin măsuri legislative.
”Propun să relansăm ideea strategiei culturale naţionale, care să nu se axeze pe proiecte goale şi pe cheltuirea ingenioasă a banilor publici naţionali şi europeni, ci pe crearea unui consens în jurul promovării valorilor culturale naţionale, inclusiv prin măsuri legislative. Această strategie, în noul context pseudocultural al derizoriului generalizat trebuie să vizeze în opinia mea trei ţinte – repoziţionarea socială a creatorului şi, respectiv, a cercetătorului ştiinţific, repoziţionarea şi consolidarea instituţiilor culturale, inclusiv a cercetării ştiinţifice, şi conservarea şi valorificarea patrimoniului material şi imaterial”, a mai decarat Ioan Vulpescu.
Ministrul Culturii a adăugat, în discursul susţinut la Academia Română, că a venit momentul declanşării unei ”bătălii culturale” pentru valorile culurii.
”Cred că e momentul să declanşăm împreună o bătălie culturală, pentru valorile culturii noastre, pentru cele de patrimoniu, dar şi pentru cele contemporane. Nu un război, ci o campanie susţinută şi inteligentă prin care oameni şi instituţii să colaboreze pentru repoziţionarea culturii în societate. Aş fi bucuros să putem realiza prin această campanie măcar un armistiţiu în războiul româno-român, care face ravagii dacă nu putem ajunge la o pace durabilă prin reconciliere naţională”, a spus el.
Ionuţ Vulpescu a mai afirmat că România poate fi cunoscută şi respectată în Europa numai dacă este capabilă să producă şi să susţină valori, aceasta fiind singura modalitate prin care poate fi păstrată identitatea naţională.
”Indiferent cât vom performa în domeniile în care suntem monitorizaţi, vom fi cunoscuţi şi respectaţi în Europa numai în măsura în care vom fi capabili să creăm, să producem şi să susţinem valori. Numai aducând pe scena culturii europene asemenea valori vom putea să ne protejăm identitatea culturală. Nu numai drepturile, ci şi identitatea unei naţiuni, se afirmă prin creaţie, nu prin proclamaţii butaforice”, a spus Ionuţ Vulpescu.
”Un articol mai vechi a lui George Călinescu imagina curtea Academiei populată de statuile uriaşe ale creatorilor care nu au fost membri ai ilustrului for, în timp ce holurile instituţiei ar găzdui busturile micuţe ale membrilor. Marele critic, el însuşi membru al Academiei din 1948, voia să spună cu maliţia sa cunoscută că ilustra instituţie nu trebuie să abandoneze nicio secundă misiunea sa cea mai înaltă – cea de a oferi culturii române un panteon viu, un etalon cât mai exact al geniului românesc. Constatarea că, inevitabil, Academiile mai şi greşesc, chiar şi acolo unde au tradiţii mai îndelungate decât la noi, nu îl reconforta pe Călinescu, care spunea că fie şi aposteriori Academia Română trebuie să vegheze la inventarul de valori ale culturii noastre, inventar care trebuie întreţinut şi actualizat permanent”, şi-a început Ministrul Culturii discursul.
El a adăugat că, din fericire, Academia a reuşit să se adapteze noii structuri a culturii şi a furnizat reparaţii morale personalităţilor eliminate pe motive politice de regimul comunist.
”Din fericire, o privire obiectivă asupra istoriei recente a Academiei noastre arată că ea a reuşit să se adapteze noii structuri a culturii, înglobând ştiinţele exacte şi tehnice şi promovând dialogul inter şi transdisiplinar. Academia a furnizat cuvenitele reparaţii morale personalităţilor eliminate pe motive politice în regimul comunist care au fost imediat reprimite după 1989, cât şi axiologice, prin primirea postumă ca membri ai Academiei a creatorilor care fuseseră ignoraţi în timpul vieţii”, a spus Ioan Vulpescu.
Ministrul Culturii a adăugat că activitatea de promovare a valorilor culturale trebuie să iasă din curtea Academiei, pentru a se extinde la nivelul întregii societăţi.
”Ne aflăm într-un moment în care această activitate operatorie, menită să conserve valorile culturii, ale celei naţionale şi ale celei universale, trebuie să iasă din curtea Academiei şi să fie promovată la nivelul întregii societăţi româneşti, o societate care în opinia mea este ameninţată atât de pericole concrete de natură socială, precum sărăcia sau şomajul, polarizarea economică, excluderea sau marginalizarea unor largi categorii sociale, analfabetismul funcţional, cât şi de fantasme care dau naştere unor temeri iraţionale”, a spus el.
”Toate acestea, într-o combinaţie tot mai evidetă, nasc un nou pericol tot mai concret, unul foarte grav - pierderea identităţii, atât a celei culturale, care o defineşte ca românească, în interiorul identităţii europene, cât şi a identităţii antropologice, aceea care deosebeşte poporul de populaţie şi cultura de divertisment”, a precizat ministrul.
Ionuţ Vulpescu a mai spus că în România calculatorul duce la diviziune socială, marginalizare şi absenţă a solidarităţii culturale.
”Dacă până acum vorbeam despre dezvoltarea durabilă, acum suntem confruntaţi de culturalizarea la fel de durabilă, şi asta într-o epocă pe care ne-o imaginăm pusă sub zodia creaţiei, inovării, accesului nestingherit la informaţie, a libertăţii depline de cunoaştere. Nu e nevoie de discursuri pentru a atrage atenţia asupra acestor situaţii grave, e suficientă statistica. Finlanda, cu numai 5,5 milioane de locuitori, tipăreşte anual mai multe titluri, într-un tiraj total mai mare decât ţara noastră, cu 20 de milioane de locuitori. La noi calculatorul este un turnesol al diviziunii sociale, al marginalizării şi absenţei solidarităţii culturale. Avem printre cele mai bune conexiuni la internet din lume, avem foarte mulţi tineri conectaţi la tot ce e nou pe planetă, dar 45% din populaţia ţării nu a deschis niciodată un calculator”, a mai spus Ioan Vulpescu.
Ionuţ Vulpescu, în vârstă de 40 de ani, a deţinut un prim mandat de ministru al Culturii, de 11 luni, în guvernul Victor Ponta.
Data de 15 ianuarie a fost aleasă în 2010 drept Zi a Culturii Naţionale. Aceasta reprezintă data naşterii poetului Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 - 15 iunie 1889).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
