În România sunt aproximativ 127.000 de organizaţii neguvernamentale, care în 2022 aveau în jur de 127.000 de angajaţi. Tinerii au mai multă încredere decât vârstnicii în ONG-uri, conform studiului „România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendinţe, provocări” realizat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC).
Potrivit studiului, în medie 6,7 entităţi sunt la 1.000 de locuitori faţă de 9,4 media Uniunii Europene.
Cele mai multe ONG-uri sunt în domeniul social - caritabil - 42.000 (o treime).
În ianuarie anul acesta, în Registrul Naţional ONG erau înregistrate 127.053 ONG-uri probabil active şi 8.003 despre care se ştie că sunt radiate, dizolvate sau în lichidare.
Dintre cele 127.000 de ONG-uri înregistrate, 106.433 sunt asociaţii, 19.046 – fundaţii, 1.529 – federaţii, 759 – uniuni, 37 – filiale ale unor organizaţii din afara României.
Astfel, România are o rată de aproximativ 6,7 entităţi la 1.000 de locuitori, sub media UE de 9,41 şi sub ţări ca Ungaria (13,8), Slovacia (7,2), sau Germania (7,6). Suntem însă la acelaşi nivel cu Portugalia (6,7) şi peste Polonia (3,8), Grecia (0,4) sau Irlanda (5,2).
În ultimii trei ani s-a înregistrat un ritm de aproximativ 4.200-4.300 de înscrieri pe an în Registrul Naţional ONG.
Cele mai multe ONG-uri sunt în Harghita, Cluj, Bucureşti, iar cele mai puţine în Vaslui şi Ialomiţa, raportat la dimensiunea populaţiei. Predomină ONG-urile caritabile.
Raportat la dimensiunea populaţiei, cele mai multe organizaţii sunt în Bucureşti şi zona de nord-vest.
Astfel, sunt 10,6 organizaţii la 1.000 de locuitori în Harghita, urmată de Cluj (10,4), Bucureşti (10,0), Sibiu (9,6), Maramureş (7,6), Bihor (7,2), Arad (6,9). La polul opus, cele mai puţine sunt în Moldova şi sudul României, mai exact în Vaslui (2,1 ONG-uri la 1.000 de locuitori), Ialomiţa (2,4), Călăraşi şi Olt (2,6 ambele).
În ceea ce priveşte domeniile de activitate, cele mai multe ONG-uri sunt din zona social-caritabil (aproximativ 42.000, o treime din totalul ONG-urilor din Registrul Naţional), urmate de cele civice, de cultură, din educaţie, din domeniul business/profesionale, sportive.
50% din români au încredere în ONG-uri
În general, nivelul încrederii în ONG-uri se menţine constant de-a lungul anilor în jurul valorii de 50%, conform BOSC 2023.
Tinerii au mai multă încredere decât vârstnicii: cei între 18-29 de ani au un nivel de încredere de 73%, în timp ce la persoanele cu vârsta peste 60 de ani încrederea este de doar 36%. De asemenea, gradul de încredere se măreşte pe măsură ce creşte nivelul educaţiei: absolvenţii de învăţământ superior au un grad de încredere de 66%, iar cei de şcoală primară şi gimnazială de 43%.
Beneficiarii direcţi cred că ONG-urile au o influenţă pozitivă, restul având o opinie neutră.
Aproape jumătate din populaţie apreciază că majoritatea ONG-urilor funcţionează în interesul beneficiarilor, respectiv al sectorului ONG, dar, totodată, o treime din populaţia asociază ONG-urilor cu interesele partidelor şi oamenilor politici, respectiv ale oamenilor de afaceri.
„Cea de-a treia editie a raportului FDSC asupra sectorului neguvernamental arată maturizarea clară a acestui domeniu. Nivelul încrederii populaţiei este stabil, donaţiile cetăţenilor şi sprijinul companiilor cresc, numărul de noi ONG-uri înregistrate este unul constant, iar 70% dintre angajaţi se văd continuându-şi cariera în organizatiile în care lucrează. De asemenea, acelaşi procent consideră că schimbă soarta oamenilor sau a societăţii. Pe lângă aceste date pozitive, vedem precaritatea sectorului: oameni care nu pot beneficia de servicii sau proiecte care nu se derulează din lipsă de finanţare, salarii sub media naţională, angajaţi şi voluntari care vorbesc despre burnout, un aspect la care trebuie să fim foarte atenţi”, a declarat Ionuţ Sibian, director executiv FDSC.
Raportul „România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendinţe, provocări” a fost realizat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Această cercetare se află la cea de a treia ediţie (cele anterioare fiind în 2010 şi 2017) şi prezintă o radiografie cu atuurile ONG-urilor, dificultăţile cu care se confruntă, starea sectorului în ansamblul său şi pe domenii specifice. Mai mult, ele pot informa politicile din domeniu şi aduce date actualizate în conversaţia despre societatea civilă organizată.
Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă - un studiu realizat pe un eşantion de 1.200 de respondenţi, reprezentativ naţional, care permite evaluarea atitudinilor populaţiei României despre sectorul ONG. BOSC constituie o anchetă pe bază de interviu telefonic (CATI), colectarea datelor fiind realizată de către Mercury Research în noiembrie 2023.
BLO 2023: Barometrul Liderilor ONG – o anchetă adresată organizaţiilor neguvernamentale, care colectează în principal date despre organizaţie şi mai puţin despre oamenii care o pun în mişcare.
BLO constituie un studiu realizat pe un eşantion mare (803 respondenţi), ca o anchetă pe bază de chestionar aplicat online (CAWI). Completarea a fost realizată în perioada noiembrie 2023 – ianuarie 2024.
BMO 2023: Barometrul Membrilor, Angajaţior şi Voluntarilor ONG - este un instrument nou în contextul rapoartelor FDSC despre sectorul ONG, dar foloseşte o parte din itemii pe care îi inclusese
BLO 2016. Au fost colectate 2028 de răspunsuri printr-un websurvey (CAWI) în perioada decembrie 2023 - ianuarie 2024.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
