Un număr de douăzeci de ţări, printre care Statele Unite, Franţa şi Emiratele Arabe Unite, au cerut sâmbătă, într-o declaraţie comună la COP28, triplarea capacităţii de energie nucleară în lume până în 2050, comparativ cu 2020, pentru a reduce dependenţa de cărbune şi gaz, principala problemă a acestei conferinţe, scrie AFP.
Anunţul a fost făcut de John Kerry, emisarul american pentru climă, la Dubai, în compania mai multor lideri, printre care preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul belgian Alexander de Croo.
Dar China şi Rusia, principalii constructori de centrale nucleare din lume în prezent, nu se numără printre semnatari.
Printre ceilalţi semnatari se numără Bulgaria, Canada, Republica Cehă, Finlanda, Ghana, Ungaria, Japonia, Moldova, Mongolia, Maroc, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Coreea de Sud, Suedia, Ucraina şi Regatul Unit.
Declaraţia recunoaşte rolul esenţial al energiei nucleare în atingerea neutralităţii emisiilor de dioxid de carbon până în 2050 şi în menţinerea obiectivului de limitare a încălzirii globale la 1,5°C.
"Ştim din ştiinţă, fapte şi dovezi că neutralitatea carbonului nu poate fi atinsă până în 2050 fără energie nucleară", a declarat John Kerry la evenimentul din Dubai.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a explicat că energia nucleară reprezintă pentru ţara sa "o sursă stabilă de energie care contribuie la securitatea energetică şi la decarbonizare".
De asemenea, ţările semnatare solicită acţionarilor instituţiilor financiare internaţionale - precum Banca Mondială - să includă energia nucleară în finanţarea lor.
"Există prevederi statutare, uneori în anumite instituţii internaţionale de credit, care exclud energia nucleară. Cred că acest lucru este complet depăşit', a declarat anterior pentru AFP Rafael Grossi, directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA).
Promotorii săi văd în energia nucleară, care poate fi modulată şi nu emite aproape deloc gaze cu efect de seră, un mijloc incomparabil de a produce electricitate virtuoasă şi abundentă.
Pe de altă parte, unii ecologişti subliniază riscurile de accidente, problema deşeurilor pe termen foarte lung şi costurile ridicate ale atomului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
