"Un fair-play financiar mai puţin restrictiv, dar mai eficient?", se întreabă AFP, într-un material despre noile reguli financiare pe care UEFA se pregăteşte să le adopte. Concepute în mijlocul crizei Covid-19 şi menite să limiteze creşterea costurilor salariale, noile reguli bugetare pentru fotbalul european vor fi dezvăluite joi, fiind cruciale pentru arbitrarea rivalităţii sportive a "granzilor".

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

După câteva luni de discuţii, UEFA trebuie să adopte revizuirea fair-play-ului financiar (FPF), un sistem introdus în 2010 pentru a reduce îndatorarea cluburilor europene.

În doisprezece ani, limitarea deficitului clubulurilor a ajutat la curăţarea conturilor, dar şi-a dezvăluit şi limitele: rigoarea acesteia înrăutăţeşte soarta echipelor slăbite, în timp ce pandemia a costat fotbalul european în jur de 7 miliarde de euro în două sezoane, şi a fost uşor de eludat de către cluburi deţinute de state cu fonduri aproape nelimitate, ca Manchester City şi PSG.

Pentru a nu precipita un val de falimente, UEFA a relaxat, aşadar, evaluarea deficitelor din primăvara anului 2020, apoi a anunţat o revizuire majoră a regulilor financiare impuse cluburilor.

Principala schimbare este una de filozofie: nu mai este vorba de a cere echilibrul conturilor, ci de a limita cheltuielile alocate salariilor, transferurilor şi comisioanelor plătite agenţilor, identificate de multă vreme drept principala problemă economică în fotbal.

Concret, UEFA va dubla deficitul autorizat în trei ani (la 60 de milioane de euro), dar va obliga cluburile să-şi limiteze masa salarială la 90 la sută din venituri în 2023-2024, apoi la 80 la sută şi în final la 70 la sută din 2025-2026, perioadă în care actualele contracte vor exprira.

Acest mecanism este o formă atenuată de "plafon salarial", o regulă cheie pentru francizele americane de hochei, fotbal sau baschet, foarte greu de importat de către UEFA, în condiţiile în care cele 55 de federaţii pe care le supraveghează se supun diferitelor reguli sociale şi contabile şi nu există o negociere centralizată. Dacă nu vor respecta noile reguli, vinovaţii vor plăti amenzi prestabilite în funcţie de amploarea depăşirii.

Această "taxă de lux", promovată anul trecut de preşedintele UEFA, Aleksander Ceferin, va fi apoi redistribuită între cluburile cu resurse limitate, chiar dacă impulsul aşteptat se anunţă modest pentru fiecare dintre aceşti beneficiari.

În plus, proiectul UEFA prevede interdicţii de a efectua transferuri, limitarea împrumuturilor, retrogradarea dintr-o competiţie europeană în alta şi puncte de penalizare în cadrul "mini-campioanelor" care vor înlocui fazele grupelor din 2024.

Articularea acestor măsuri cu sancţiunile financiare rămâne totuşi de clarificat, fiind un subiect cheie, deoarece sancţiunile sportive rămân principala ameninţare pentru cei mai bogaţi din fotbalul european.

Noile reguli ar putea totuşi să conteze în bătălia dintre cei care au resurse limitate şi cei cu resurse nelimitate, mai ales că scăderea treptată a plafonului salarial va permite celor din urmă, inclusiv PSG, să mai profite încă două sezoane.

Dimpotrivă, cluburi legendare, dar din punct de vedere financiar pe roşu, precum FC Barcelona sau Juventus Torino, şi-ar putea vedea ambiţiile frânate de obligaţia de a-şi reduce treptat datoria.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.