Ziua Poliţiei Române a fost sărbătorită, sâmbătă, în Parcul Titan din Capitală, cu demonstraţii ale forţelor special, pe uscat şi pe apă, expoziţii de arme de toate felurile, roboţii care verifică pachete suspecte sau dezamorsează dispozitive explozive, câini poliţişti, uniformele şi maşini folosite de-a lungul timpului în misiunile forţelor de ordine.
Încă de la intrarea în Parcul Alexandru Ioan Cuza, cunoscut şi ca Parcul Titan, Poliţia Română şi-a prezentat zestrea. Uniforme ale Poliţiei din cele mai vechi timpuri, când poliţiştii se numeau arnăuţi, şi până în prezent au fost expuse pentru a fi admirate de vizitatori de toate vârstele.
Costume ale poliţiei au fost înşirate pe o alee, iar printre ele se putea vedea un echipament de miliţian, fost agent de la poliţia rutieră.
Cel mai vizitat cort a fost cel al intervenţiilor pirotehnice. Privirile copiilor, dar şi ale părinţilor şi bunicilor au fost atrase spre costumele greoaie şi roboţii pe şenile care pot să verifice colete suspecte sau pot dezamorsa dispozitive explozive.
Arme de tot felul au fost expuse în cortul Serviciului pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale (SIAS). Curioşii şi-au dat cu părerea, iar cei care greşeau erau rapid corectaţi de supraveghetorul armelor. Tot SIAS a prezentat şi o puşcă cu lunetă asamblată într-o dubă.
La un moment dat, un robot ghidat prin telecomandă a pornit pe iarba, a făcut stânga împrejur şi a ridicat o sticlă de apă, spre încântarea copiilor şi a celor care îi însoţeau.
Atracţia zile a fost adusă de trupele speciale SIAS, care au prezentat un exerciţiu tactic cu un desant. Un elicopter s-a ridicat în aplauzele asistenţei, a survolat lacul din parc, iar din el au coborât trupele speciale pe o ambarcaţiune a Serviciului de Poliţie “Delta Dunării”, folosită de obicei de poliţiştii din Tulcea la combaterea braconajului piscicol.
Pe aleile parcului au stat vreme de câteva ore zeci de maşini de poliţie şi sute de poliţişti îmbracaţi în uniforme de sărbătoare.
Maşinile expuse de poliţişti i-au atras ca un magnet pe copii, care au stat fericiţi la coadă doar ca să poată ajunge să pornească sirenele.
Nici câinii poliţişti nu au lipsit, vedeta zilei fiind un câine lup. În premieră în istoria Poliţiei Române a fost premiat câinele poliţist al anului. În cursă au intrat cinci echipaje canine care au participat, în 2015, la cele mai dificile misiuni, cum sunt cele de căutare a persoanelor dispărute, de depistare a ţigărilor de contrabandă sau a drogurilor ascunde în locuri pe care infractorii le credeau de negăsit.
Lumea venită în parc a făcut fotografii, iar unele au ajuns instant şi pe paginile de socializare. În jurul prânzului, maşinile au început să se retragă.
Ziua Poliţiei Române este sărbătorită din 2003 în 25 martie, data fiind aleasă de Buna Vestiri, aflată pe primul steag al Marii Agii, care a fost preluat şi pe actualul drapel al Poliţiei Române.
În anul 1822, domnitorul Grigore Dimitrie Ghica i-a înmânat Marelui Agă Mihăiţă Filipescu, şeful poliţiei din acele timpuri, drapelul pe care este cusută sigla Steagului Agiei. Alături de siglă se află o ghirlandă din aur în interiorul căreia este prezentată Maica Domnului, înaintea îngerului ce-i aduce vestea cea bună (Buna Vestire).
Primul sediu al Agiei Bucureştilor era, în 1822, Casa lui Păun Işlicarul de pe Podul Târgului de Afară, la intersecţia Calea Moşilor cu strada Bazaca, locul unde astăzi este magazinul Cocor.
Primele atestări privind Poliţia Română datează din vremea lui Neagoe Basarab sau a lui Mihai Viteazu (crearea instituţiei agiei), continuă cu domnia lui Mihai Sutzu (organizarea pazei Capitalei, emiterea primelor acte de identitate şi reglementarea portului armelor), iar din 1806, organele de pază şi ordine din Capitală primesc denumirea generică de Poliţie.
În 1821, Tudor Vladimirescu acorda scutiri de taxe şi impozite celor însărcinaţi să menţină ordinea publică şi să apere proprietatea cetăţenilor, iar în 1831, prin Regulamentele organice, atribuţiile poliţiei sunt extinse. În timpul Revoluţiei de la 1848 are loc reorganizarea poliţiei, prin apariţia instituţiei şefului poliţiei Capitalei căruia i se subordonează Guardia municipală.
La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Vodă emite “Cronica poliţienească” prin care, în cele 158 de articole, erau reglementate sarcinile “înaltei poliţii” şi "obişnuitei poliţii”, ceea ce a constituit momentul creării primei structuri centrale cu atribuţii în organizarea şi coordonarea activităţilor poliţieneşti.
Începând cu Legea de organizare a poliţiei a lui Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) şi de Legea pentru organizarea poliţiei generale a statului (8 iulie 1929), competenţele organelor de poliţie sunt extinse, iar raporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate.
Printr-un decret din 23 ianuarie 1949 se înfiinţează Miliţia, apoi, printr-un decretul-lege din 27 decembrie 1989 se reînfiinţează Poliţia Română, care din 1990 a cunoscut mai multe etape de transformări menite să asigure siguranţa persoanelor şi drepturile legitime ale cetăţenilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
