Festivalul RowmaniaFest, aflat la a VI-a ediţie, s-a desfăşurat în acest weekend la Tulcea, reunind concursuri şi concerte, sub organizarea Asociaţiei "Ivan Patzaichin - Mila 23", fostul campion olimpic explicând, pentru News.ro, că scopul acestui proiect este să atragă atenţia asupra nevoilor din Delta Dunării şi a pescarilor de aici, dar şi asupra tradiţiilor, care în acest moment sunt în pericol.
Festivalul Rowmania, organizat pentru al şaselea an la Tulcea, le-a oferit locuitorilor din zonă şi turiştilor trei zile de activităţi diverse, de la concerte ale unor cunoscute trupe româneşti până la concursuri de triaton şi vâslit. Prima seară a debutat cu o demonstraţie a câtorva zeci de ambarcaţiuni pe Dunăre, care simboliza aglomeraţia de vremuri din portul Tulcea. Este unul din obiectivele acestui festival: să atragă atenţia asupra lipsei investiţiilor în zonă şi să ceară revenirea portului Tulcea din subordinea Ministerului Transporturilor în cea a municipalităţii, astfel încât veniturile de pe urma activităţilor comerciale să ajungă în visteria locală, pentru dezvoltarea zonei.
Dacă zilele erau dedicate bărcilor cu vâsle şi tradiţiilor din zonă, serile se încheiau prin concerte, trupele venind la rândul lor pentru a susţine mesajele organizatorilor pe tema Deltei Dunării şi a Tulcei. Pe scena festivalului au urcat trupe precum SuperChill, Radu Captari, Zdob şi Zdub, Urma, Taxi şi Voltaj.
În timpul zilei, Dunărea şi Lacul Ciuperca au găzduit concursuri de triatlon pentru copii şi juniori, concursuri de vâslit în canotci de 10+1, precum şi o competiţie pescărească de vâslit în canotcă, care a devenit deja o tradiţie în zonă. La această competiţie participă doar pescari din localităţile din Deltă.
Sâmbătă seara, în a doua zi a festivalului, faleza din Tulcea a primit şi vizita a 70 de canotori din cadrul Tour International Danubien, un eveniment în care participanţii pornesc pe Dunăre din Germania, de la izvoarele fluviului, şi ajung până la vărsarea Dunării în mare, într-o expediţie care durează două luni şi jumătate. Participanţii sunt din mai multe ţări europene precum Germania, Slovacia, Elveţia şi chiar Ucraina. Este un eveniment la care participă şi copii, dar şi bătrâni, cea mai în vârstă canotoare fiind o germancă de 85 de ani.
La festivitatea de premiere a unora dintre aceste concursuri, premiile au fost decernate de ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru.
Toate aceste evenimente sunt însă doar un vehicul prin intermediul căruia Asociaţia "Ivan Patzaichin - Mila 23" încearcă să atragă atenţia asupra Deltei Dunării, asupra tradiţiilor Deltei, dar mai ales asupra oamenilor ei - în cea mai mare parte pescari, a căror singură sursă de venit de-a lungul timpului a fost peştele, dar care se găseşte din ce în ce mai greu astăzi. Una din ideile din spatele proiectelor fostului canotor Ivan Patzaichin şi a asociaţilor săi este ca pescarii din Deltă "să câştige mai mulţi bani prinzând mai puţin peşte". Astfel, în loc să vândă peştele en-gros, neprocesat, pentru a se putea întreţine, locuitorii zonei ar putea să investească în turism, câştigând mai mulţi bani prin oferirea unor pachete complete către turişti, inclusiv din punctul de vedere al gastronomiei. Un peşte bine gătit din Deltă ar valora astfel mai mult decât kilograme întregi vândute intermediarilor. În acest fel, întreaga Deltă va putea să se dezvolte prin turism.
Deşi atitudinea lui Ivan Patzaichin şi a lui Teodor Frolu - cei care au înfiinţat Asociaţia - nu este alarmistă, un semnal de alarmă trebuie tras: în ritmul actual, Delta Dunării riscă să dispară în următorii 50 de ani în modul în care ea arată acum.
"Obiectivul este să investeşti în forma în care să ai posibilitatea să oferi şi naturii, nu doar să profiţi de natură. Dacă doar iei, natura va ajunge la o limită. Delta este acum într-o situaţie destul de dificilă. În ritmul ăsta, în care evoluează acum, nu ştiu dacă va mai fi încă 50 de ani. 100 de ani nici nu mai vorbesc. Dacă nu încercăm să facem ceva, măcar să păstrăm ceea ce mai există...", spune Ivan Patzaichin.
Într-un interviu acordat News.ro, fostul campion olimpic, dedicat acum dezvoltării Deltei Dunării, a explicat, alături de Teodor Frolu, că această zonă trebuie protejată atât prin păstrarea tradiţiilor, cât şi prin îmbinarea lor cu modernitatea, atât în sprijinul locuitorilor, cât şi a turiştilor. S-au făcut în ultimii ani paşi înainte, însă dezvoltarea Deltei ţine foarte mult şi de capacitatea pescarilor să înţeleagă avantajele proiectelor pe care Asociaţia, dar şi Guvernul, încearcă să le implementeze.
"Ei în ultimii 20 de ani aşa au fost învăţaţi, aşa au păţit, li s-a promis (şi nu s-a întâmplat nimic - n.r.). Tocmai de aici a plecat şi proiectul nostru acum 6 ani, că ei sunt sătui deja de promisiuni. Noi am plecat ca o ultimă speranţă să realizăm ceva, dar umblând 5-6 ani pe lângă ei ne-am dat seama că degeaba îi spui, degeaba îi promiţi ceva, el până nu palpează ceva, că e în avantajul lui, nu se schimbă. Şi nici nu ai cum să-l schimbi când el a construit casa nu ştiu cum, a acoperit-o cu ţiglă, când el şi-a cumpărat motor (de barcă - n.r.) de 300 de cai putere, a făcut nişte investiţii, şi acum să vii să-i spui să-şi pună stuf, care e mai scump. (...) Dacă îi spui că trebuie să păstreze ceva din tradiţii, el zice că trebuie să se întoarcă cu 100 de ani înapoi", spune Ivan Patzaichin.
"Asta este marea confuzie şi marele conflict, că tradiţia este considerată ceva perimat şi de fapt tradiţia e cu totul altceva, pentru că poţi să îţi păstrezi tradiţia, dar s-o aduci în actualitate. Faptul că păstrezi gastronomia locală nu e nimic perimat. Ba din contră, e o valoarea în sine comercială. Stuful li se pare că e ceva vechi, dar de fapt dacă te uiţi acum în noile tendinţe de arhitectură ecologică, stuful de fapt e un material tradiţional, dar foarte modern, de viitor.", completează şi Teodor Frolu, arhitecht de meserie.
Asociaţia a venit cu mai multe proiecte în zone pentru păstrarea identităţii şi specificităţii zonei, incluzând la un moment dat şi o iniţiativă prin care grupe de deţinuţi de la mai multe penitenciare din ţară au fost aduşi în Deltă pentru a construi case, atât ca parte a eforturilor de reintegrare socială a acestora, cât şi pentru a oferi un exemplu despre cum pot comunităţile să-şi păstreze identitatea.
Provocarea este ca pescarii să vadă şi să accepte şi apoi să promoveze la rândul lor tradiţiile, prin puterea exemplului.
"S-au făcut schimbări. Am avut o asociată care avea o casă bătrânească şi a spus că o dărămă, iar noi am spus s-o lase aşa: <<Ţi-o facem noi, ţi-o aranjăm noi>>. Şi am reuşit să-i facem şi casa şi un cuptor cum se obişnuia înainte, în curte, încercăm să-i facem şi o baie lipovenească, cum era pe vremuri. Făcând treaba asta automat au apărut în sat două-trei cuptoare, în câteva zile, că au văzut, numai prin exemplu", spune Patzaichin.
În felul acesta s-a dezvoltat şi un nou stil de turism în Delta Dunării, care să se bazeze mai puţin pe bărcile cu motor, care fac parcurgerea zonei în doar câteva ore, dar fără ca turistul să reuşească să înţeleagă mare lucru din ce vede, dar care şi poluează şi afectează natura şi biodiversitatea Deltei, ci pe canotci şi lotci.
Canotca a fost primul proiect al Asociaţiei - o îmbinare a lotcii şi a materialelor folosite tradiţional şi a canoei, ca formă şi hidrodinamică.
"Trebuie să se unească, să se aleagă proiectele care sunt în interesul tuturor, nu al unora. Unul vrea decolmatare, unul vrea dezvoltarea piscicolă, unul vrea şosele. Trebuie să înceapă să se adune, să gândească în comun ce e mai important", spune Ivan Patzaichin.
În ultimii ani s-au făcut paşi concreţi înainte pentru păstrarea identităţii Deltei, dar şi pentru dezvoltarea ei în acelaşi timp. Evenimente precum festivalul Rowmania sunt moduri prin care se încearcă informarea oamenilor din zonă, dar şi de la nivelul guvernamental şi chiar european, asupra nevoilor şi oportunităţilor Deltei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
