Preşedijtele Colegiului Medicilor din Romînia, Cătălina Poiană, a transmis, luni, un apel public către preşedintele Nicuşor Dan în ziua preluării mandatului în care apreciază că ”este timpul ca România să trateze Sănătatea prioritar şi cu responsabilitate”. ”România are nevoie de o viziune strategică autentică pentru Sănătate – nu doar de reforme punctuale şi soluţii pe termen scurt”, a transmis Poiană.
”Stimate Domnule Preşedinte al României, Nicuşor Dan,
(...) În discursul dumneavoastră de învestire aţi punctat obiective pe care le doriţi pentru domeniul sănătăţii, ceea ce ne oferă speranţa că acest domeniu esenţial – SĂNĂTATEA – va beneficia de atenţia şi susţinerea cuvenite la cel mai înalt nivel al statului român.
19 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
În calitate de preşedinte al Colegiului Medicilor din România, instituţia profesională reprezentativă a corpului medical, vă adresez un apel public, în numele medicilor care, zi de zi, în ciuda tuturor provocărilor, îşi exercită profesia cu responsabilitate, demnitate şi dăruire.
România are nevoie de o viziune strategică autentică pentru Sănătate – nu doar de reforme punctuale şi soluţii pe termen scurt. Este momentul ca Sănătatea să devină o prioritate de stat, asumată la cel mai înalt nivel”, arată preşedintele Colegiului Medicilor din România în mesajul adresat preşedinteşui Nicuşor Dan la preluarea mandatului.
Cătălina Poiană precizează că ”acest apel nu este unul politic”.
”Este un apel în numele medicilor din România, pentru ca Sănătatea să fie inclusă în cadrul unei viziuni strategice cu măsuri pe termen scurt, mediu şi lung, astfel încât să existe o eficientizare şi o normalizare în sistemul de sănătate românesc. România Medicală Contează – pentru un Masterplan aplicabil pe domeniul sănătăţii”, a mai transmis Cătălina Poiană.
Aceasta a adăugat că, sub umbrela iniţiativei ”România Medicală Contează”, Colegiul Medicilor din România promovează ideea unei strategii pe termen scurt, mediu şi lung, care să depăşească ciclurile electorale şi să construiască temeinic şi coerent sistemul de sănătate.
”Apelăm la Preşedintele României pentru asumarea şi promovarea unui Masterplan Naţional pentru Sănătate, integrat în direcţiile strategice ale Administraţiei Prezidenţiale, care să includă:
O legislaţie nouă, coerentă, în acord cu realităţile sistemului de sănătate
După aproape două decenii de aplicare, Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii a devenit, prin numărul excesiv de modificări şi amendamente, inadecvată în multe aspecte în raport cu realitatea sistemului sanitar din 2025”, a mai transmis Poiană.
Aceasta cere sprijinul preşedintelui pentru:
- Elaborarea şi adoptarea unei noi Legi a Sănătăţii – coerente, actualizate, clar definite.
- O Lege a Profesiei Medicale, care să recunoască importanţa actului medical şi să permită dezvoltarea profesiei medicale, dar şi o nouă legislaţie privind malpraxisul, care să aducă echilibru între drepturile pacienţilor şi siguranţa profesională a medicilor, oferind un cadru juridic clar, predictibil şi echitabil.
- Includerea Colegiului Medicilor din România în etapele de elaborare, consultare şi implementare a acestui Masterplan.
”Ne dorim un angajament ferm din partea Administraţiei Prezidenţiale că va susţine dialogul între toate forţele politice şi instituţionale pentru realizarea acestor demersuri, în actualul legislativ, în spiritul responsabilităţii faţă de viitorul Sănătăţii din România”, mai scrie Cătălina Poiană.
Preşedintele Colegiului Medicilor mai cere sprijinirea unei abordări echilibrate pentru:
- Medicina spitalicească
- Medicina de ambulatoriu
- Medicina de familie
Ea explică importanţa fiecăreia dintre aceste trei categorii, dar şi acţiunile necesare:
MEDICINA SPITALICEASCĂ
Reprezintă nucleul intervenţiilor acute, al cazurilor complexe şi al activităţilor medicale de înaltă specializare, ce se pot efectua doar în cadrul unui spital.
Măsuri prioritare:
• Asigurarea unei remuneraţii echitabile pentru activitatea din gardă a medicilor, proporţională cu volumul de muncă, nivelul de responsabilitate şi riscurile asociate.
• Asigurarea unei infrastructuri adecvate (modernizări, dotări, digitalizare).
• Stimularea menţinerii medicilor în spitale publice, pe întreg teritoriul României, prin politici salariale, locuinţe de serviciu, programe de educaţie continuă şi alte facilităţi.
• Introducerea unor mecanisme de protecţie reală împotriva burnout-ului şi violenţei în unităţile sanitare.
• Debirocratizarea traseului profesional – regândirea evaluării şi promovării profesionale prin criterii meritocratice.
MEDICINA DE AMBULATORIU
Pilon esenţial pentru prevenţie, diagnostic precoce şi reducerea presiunii asupra spitalelor.
Măsuri prioritare:
• Plata corectă a serviciilor medicale efectuate în ambulatoriu, adaptată actualelor condiţii.
• Simplificarea birocraţiei şi digitalizarea fluxurilor de raportare şi decontare.
• Extinderea reţelei de cabinete medicale de specialitate în zonele cu deficit de personal medical (rurale, defavorizate).
• Recâştigarea credibilităţii medicinei de ambulatoriu, ca verigă indispensabilă în sistemul sanitar.
• Finanţarea echipamentelor medicale şi a infrastructurii de diagnostic în cabinetele de ambulatoriu, prin programe europene.
• Parteneriat activ cu spitalele.
MEDICINA DE FAMILIE
Este linia întâi a sănătăţii publice, cu rol esenţial în prevenţie, educaţie, screening şi coordonarea îngrijirii pacientului.
Măsuri prioritare:
• Măsuri pentru stimularea tinerilor medici de a practica medicina de familie, prin creşterea atractivităţii acestei specialităţi medicale.
• Revizuirea schemei de finanţare pentru cabinetele de medicină de familie.
• Program naţional de reînnoire a infrastructurii şi dotărilor din cabinetele de medicină de familie.
• Debirocratizarea, în special a activităţilor non-clinice, pentru ca medicii de familie să-şi poată exercita rolul clinic în mod eficient.
• Crearea unui cadru real de colaborare între medicina de familie şi celelalte niveluri de îngrijire – spital şi ambulatoriu.
În plus, Cătălina Poiană vorbeşte despre digitalizarea în Sănătate, prin:
• Introducerea Dosarului Electronic al Pacientului.
• Implementarea unui nou program pentru funcţionarea Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI).
”Aceste măsuri nu pot fi doar proiecte punctuale, ci trebuie să facă parte dintr-o strategie coerentă, interinstituţională, de reconstrucţie a sistemului sanitar românesc.
Rolul Preşedintelui României, deşi nu este unul executiv în domeniul sănătăţii, este esenţial pentru:
• Includerea Sănătăţii ca domeniu prioritar pentru Administraţia Prezidenţială.
• Facilitarea dialogului între decidenţii politici şi profesioniştii din Sănătate.
• Promovarea unui Masterplan Naţional pentru Sănătate pe termen lung.
Considerăm Medicina drept o componentă esenţială pentru siguranţa naţională şi pentru sănătatea populaţiei.
Este timpul ca România să trateze Sănătatea prioritar şi cu responsabilitate”, mai arată Cătălina Poiană în scrisoarea deschisă, precizând că în sistemul medical profesează 59.412 medici cu aviz de liberă practică (medici specialişti şi medici primari).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
