Cercetătorii britanici de la Universitatea din Exeter au făcut o descoperire de ultimă oră: o mutaţie genetică unică identificată la doi copii, fraţi, care nu a mai fost observată până acum la oameni, ceea ce deschide calea către noi opţiuni de tratament pentru diabetul zaharat de tip 1.
Mutaţia se află în gena unei proteine numită PD-L1 (ligandul 1 cu rol în moartea programată a celulelor) care acţionează ca un fel de „frână” pentru a menţine răspunsurile imune ale organismului sub control.
Noul studiu explică modul în care proteina poate fi responsabilă pentru forma autoimună de diabet pe care copiii au dezvoltat-o la o vârstă foarte fragedă.
„Am căutat pe tot globul, analizând toate seturile de date la scară largă pe care le cunoaştem, şi nu am reuşit să găsim o altă familie”, spune specialistul în genetică moleculară Matthew Johnson, de la Universitatea din Exeter.
„Prin urmare, aceşti fraţi ne oferă o oportunitate unică şi incredibil de importantă de a investiga ce se întâmplă atunci când această genă este dezactivată la oameni”.
Diabetul zaharat de tip 1 este, de asemenea, cunoscut sub numele de diabet autoimun, din cauza modului în care sistemul imunitar de apărare încorporat în organism atacă celulele beta pancreatice, oprind producţia normală de insulină.
Persoanele cu această afecţiune trebuie să îşi injecteze regulat insulină pentru a-şi gestiona nivelul de zahăr din sânge.
Cei doi fraţi, în vârstă de 10 şi 11 ani la momentul studiului, au dezvoltat diabetul în primele săptămâni de viaţă.
O analiză mai atentă a celulelor imunitare prezente la cei doi copii a confirmat că mutaţia genetică unică a acestora a împiedicat funcţionarea corectă a proteinei PD-L1.
Întrucât PD-L1 şi receptorul său PD-1 se combină ca un fel de mecanism de siguranţă pentru a ţine sub control sistemul imunitar, iar tratamentele împotriva cancerului care blochează funcţiile PD-L1 pot duce, de asemenea, la apariţia diabetului, se pare că proteina PD-L1 are un rol cheie pentru a împiedica apariţia diabetului zaharat de tip 1.
Cu toate acestea, într-o întorsătură surprinzătoare, s-a dovedit că sistemele imunitare ale celor doi fraţi tineri funcţionau destul de normal, chiar şi fără reglarea sistemului imunitar pe care PD-L1 şi PD-1 o asigură în mod normal.
„Credem că PD-L2, un alt ligand al PD-1, deşi mai puţin studiat decât PD-L1, ar putea servi ca sistem de rezervă atunci când PD-L1 nu este disponibil”, spune medicul-cercetător Masato Ogishi de la Universitatea Rockefeller din New York.
O concluzie cheie la care au ajuns cercetătorii este că proteina PD-L1 este esenţială pentru prevenirea diabetului zaharat de tip 1, dar nu la fel de importantă pentru menţinerea în stare normală a multor alte funcţii ale sistemului imunitar.
Indiciile oferite de descoperirea acestei mutaţii genetice, plus legătura dintre tratamentul cancerului şi diabet, ar putea ajuta la deblocarea unor noi modalităţi de abordare a apariţiei diabetului zaharat de tip 1 – dacă cercetătorii pot afla cum PD-L1 previne apariţia acestuia şi cum PD-L2 acţionează ca o soluţie de rezervă.
„Acum trebuie să aflăm care este comunicarea dintre diferitele tipuri de celule, care este esenţială pentru prevenirea diabetului autoimun”, spune imunologul Timothy Tree de la King’s College London din Marea Britanie.
„Această descoperire sporeşte cunoştinţele noastre despre modul în care se dezvoltă formele autoimune de diabet, cum ar fi diabetul zaharat de tip 1 şi indică o nouă ţintă potenţială pentru tratamentele care ar putea preveni diabetul în viitor”, au conchis autorii acestei descoperiri.
Cercetarea a fost publicată recent în Journal of Experimental Medicine – JEM.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
