O nouă cercetare demonstrează faptul că există posibilitatea conceperii unor vaccinuri care să inducă un răspuns imunitar mai puternic la agenţii patogeni infecţioşi. Vaccinurile dezvoltate pe baza acestei abordări ar oferi o protecţie mai bună împotriva bolilor.
Sistemul imunitar al oamenilor (şi al altor vertebrate) discriminează între structurile self (proprii sistemului imunitar) şi non-self (structurile străine) pentru a le ataca şi distruge pe acestea din urmă.
Celulele T sunt partea sistemului imunitar responsabile de această recunoaştere. Ele realizează acest lucru prin identificarea peptidelor, lanţuri scurte de aminoacizi, care sunt prezente în proteinele non-self, de exemplu, în proteinele unui virus sau ale unei bacterii, dar absente în proteinele unei gazde, de exemplu organismul uman.
Pentru a evita recunoaşterea de către celulele T ale gazdei, organismele parazite elimină toate peptidele inutile din proteinele lor. Aceste peptide suferă mutaţii pentru a le imita pe cele prezente în proteinele specifice gazdei.
Într-un nou studiu, oamenii de ştiinţă au propus şi testat un instrument care le permite să selecteze părţi ale proteinelor care vor determina un răspuns imunitar puternic.
O nouă cercetare publicată marţi, de Oxford University Press, în Biology Methods & Protocols, arată că ar putea fi posibilă conceperea unor vaccinuri care să inducă un răspuns imunitar mai puternic la agenţii patogeni infecţioşi, cum este şi virusul care provoacă Covid-19.
În acest studiu, cercetătorii au testat o teorie a mimetismului peptidelor, şi anume au investigat dacă pot estima capacitatea proteinelor unui parazit de a provoca un răspuns imunitar pe baza conţinutului de peptide absente în organismul gazdei lor.
Bazându-se pe cartografierea detaliată a clonelor celulelor T asociate cu SARS-CoV-2, aceştia au explorat punctele comune între ţintele reale ale răspunsului celulelor T şi potenţiale ţinte de recunoaştere a celulelor T, peptide prezente în SARS-CoV-2, dar absente în corpul uman.
Simulările pe calculator au arătat că ţintele reale pentru recunoaşterea celulelor T au avut o proporţie semnificativ mai mare de pentapeptide şi hexapeptide (peptide formate din cinci şi, respectiv, şase aminoacizi) care nu se găsesc în proteinele umane.
Noua metodă, fundamentată pe teoria imunologică, a fost de patru ori mai eficientă în detectarea ţintelor în cazul SARS-CoV-2 decât metodele utilizate în prezent, bazate pe observaţii empirice (din experimente).
Autorii consideră că metoda va permite cercetătorilor să dezvolte vaccinuri mai eficiente, concepute special pentru a recunoaşte şi a ţinti părţile din proteinele paraziţilor care declanşează cele mai puternice reacţii imunitare.
„Teoria noastră privind mimetismul peptidelor, care cercetează modul în care un parazit îşi adaptează arsenalul peptidic la cel al gazdei sale, ar putea avea implicaţii practice extinse, de exemplu, în domeniul construcţiei de vaccinuri “, a declarat autorul principal al lucrării, Jaroslav Flegr.
Cercetătorii speră că descoperirile lor vor aprofunda înţelegerea evoluţiei bolilor şi a transmiterii agenţilor patogeni şi vor oferi informaţii valoroase pentru îmbunătăţirea conceperii vaccinurilor în lupta împotriva bolilor infecţioase.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
