Asociaţii ale pacienţilor au transmis, joi, o scrisoare deschisă premierului interimar Ilie Bolojan, în care atrag atenţia că discontinuităţile de aprovizionare cu medicamente şi retragerile de pe piaţă sunt o vulnerabilitate structurală, cu efecte directe asupra aderenţei la tratament şi asupra echităţii accesului. ”Un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni”, avertizează asociaţiile, adăugând că un sistem de sănătate nu devine mai eficient atunci când economiseşte pe hârtie, dar lasă pacienţii fără tratamentul de care depind.
Mai multe asociaţii ale pacienţilor au transmis, joi, o scrispare deschisă premierului interimar Ilie Bolojan, în care se referă la accesul real la medicamente.
Organizaţiile comentează ultima declaraţie a premierului interimar, potrivit căreia, ”în loc să ai un medicament foarte scump, care face cam acelaşi lucru, ai putea să ai un medicament şi jumătate sau două medicamente generice, dintre care unele sunt produse în România, care să rezolve aceleaşi probleme şi să ai un acces mai mare al pacienţilor".
Organizaţiile apreciază că ”este normal ca statul să compare costuri, să elimine risipa şi să susţină utilizarea medicamentelor generice atunci când acestea sunt disponibile, indicate şi pot asigura continuitatea tratamentului”, însă avertizează că, deşi uneori un generic reprezintă o alternativă corectă şi benefică, ”alteori, o asemenea comparaţie este pur şi simplu imposibilă”.
”Iar atunci când devine politică publică fără analiză clinică, economică şi de disponibilitate, ea poate produce consecinţe grave pentru pacienţi. Problema reală este că un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni. În România, discontinuităţile de aprovizionare şi retragerile de pe piaţă sunt o vulnerabilitate structurală, cu efecte directe asupra aderenţei la tratament şi asupra echităţii accesului”, arată semnatarii scrisorii.
Citând datele unui studiu recent, bazat pe date naţionale pentru perioada 2017–2024, organizaţiile afirmă că episoadele de penurie au precedat, în medie, retragerile permanente cu aproximativ doi ani. Studiul identifică, de asemenea, o fragilitate a pieţei care afectează inclusiv produsele generice şi biosimilare.
”Aşadar, întrebarea nu este doar «cât costă un medicament?», ci şi «va exista el în farmacie şi în spital, continuu, atunci când pacientul are nevoie de el?». Dacă un tratament este schimbat repetat din cauza lipsei de pe piaţă, dacă pacientul trebuie să alerge între farmacii, să întrerupă terapia sau să rămână fără opţiuni, economia aparentă din buget se poate transforma în complicaţii, internări, pierderi de şansă şi costuri mai mari pentru întregul sistem”, se mai arată în scrisoarea deschisă.
Mai mult, atrag atenţia organizaţiile pacienţilor, nu toate medicamentele inovatoare au un generic sau un biosimilar disponibil.
”Orice decizie privind accesul la medicamente trebuie să ia în considerare situaţia pacienţilor pentru care nu există alternative terapeutice echivalente (bolile rare). În cazul acestora, restrângerea accesului la medicamentul inovator poate echivala, în fapt, cu lipsirea de tratament, motiv pentru care interesul pacientului şi dreptul său la îngrijire medicală adecvată trebuie să rămână prioritare”, se kai arată în scrisoare.
Potrivit documentului, această precauţie este cu atât mai necesară într-o ţară în care accesul la tratamente inovatoare rămâne întârziat.
O analiză a proceselor de rambursare din România a arătat că timpul mediu dintre decizia de evaluare a tehnologiei medicale şi rambursare a crescut de la 273 de zile în perioada 2020-2023 la peste 450 de zile de zile în 2024-2025.
”Numărul indicaţiilor care aşteptau rambursarea a crescut de la 47 în 2022 la peste 100 în 2026. Nu putem cere pacienţilor să accepte că tratamentele inovatoare sunt „prea scumpe” fără a analiza ce pierdem când întârziem accesul la ele şi fără a verifica dacă alternativa invocată există în realitate. În România, problema nu este doar costul medicamentelor, ci şi timpul pierdut până când ele ajung efectiv la pacienţi”, avertizează organizaţiile.
Acesta afirmă că, pentru terapiile aprobate de EMA între 2021 şi 2024, perioada medie până la compensare a fost de 1.110 zile, faţă de media europeană de 597 de zile, iar la începutul anului mai puţin de unul din cinci medicamente era compensat şi niciun medicament autorizat în 2023 sau 2024 nu intrase încă la compensare.
”În plus, chiar şi după decizia HTA, intervalul până la compensarea efectivă a crescut de la o medie de 253 de zile în 2020–2023 la 447 de zile în 2024–2025, potrivit analizei ARPIM”, arată organizaţiile.
Potrivit acestora, România se află deja printre statele Uniunii Europene cu cele mai ridicate niveluri de mortalitate din cauze prevenibile şi tratabile.
”Pentru pacienţi şi familiile lor, fiecare deces care putea fi evitat prin prevenţie, diagnostic la timp sau acces la îngrijire eficientă este o tragedie şi un eşec de sistem (...) Nu cerem ca orice medicament nou sau costisitor să fie rambursat necondiţionat. Cerem ca decizia să fie corectă, explicată şi bazată pe dovezi, iar legislatia existenta sa fie respectata. Cerem ca un pacient să nu fie trimis de la un tratament indisponibil la altul, doar pentru că acesta apare mai ieftin într-un tabel. Cerem ca medicamentele generice să fie sprijinite ca pilon al accesului, prin condiţii care le fac viabile şi disponibile, nu transformate într-un pretext pentru a ignora riscul discontinuităţilor. Şi cerem ca acolo unde nu există o alternativă terapeutică echivalentă, acest lucru să fie recunoscut onest”, se mai arată în scrisoarea deschisă.
Potrivit pacienţior, ”sustenabilitatea nu poate însemna ca un pacient să se întrebe, lună de lună, dacă îşi va găsi tratamentul sau dacă va fi nevoit să o ia de la capăt cu o altă opţiune”.
”Un sistem de sănătate nu devine mai eficient atunci când economiseşte pe hârtie, dar lasă pacienţii fără tratamentul de care depind. Devine mai fragil şi mai puţin uman. Adevărata eficienţă este aceea care face ca tratamentul potrivit să fie disponibil la timp, în mod continuu, pentru fiecare pacient care are nevoie de el”, se mai arată în scrisoarea deschisă.
Docimentul a fost semnat de:
Alina Comănescu, Preşedinte
Asociaţia Sănătate pentru Comunitate
Rozalina Lăpadatu, Preşedinte
Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune
Radu Gănescu, Preşedinte
Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC)
Marinela Debu, Preşedinte
APAH-RO
Eduard Andrei Pletea, Preşedinte
Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative
Rodica Molnar, Preşedinte
ASCOTID
Dorica Dan, Preşedinte
Alianţa Naţională pentru Boli Rare din România
Otilia Stanga, Preşedinte
Asociaţia Română a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare
Medikatv.ro
