Organizaţia Salvaţi Copiii România solicită revizuirea posibilităţii unităţilor de învăţământ liceal de a organiza examene proprii de admitere la liceu, considerând că favorizează menţinerea inechităţilor din educaţie şi creează avantaje competitive elevilor din familii care pot asigura meditaţii copiilor.
O consultare realizată recent de organizaţie în rândul elevilor cu vârsta între 10 şi 17 ani arată că aproape jumătate dintre respondenţi (43%) fac meditaţii, iar cea mai mare incidenţă a fenomenului se înregistrează în rândul celor cu vârsta gimnaziului (57% vs 35% în cazul liceenilor), se arată într-un comunicat de presă al Salvaţi Copiii România.
Potrivit sursei citate, mai mult de jumătate (55%) dintre copiii care spun că merg la meditaţii sunt meditaţi la cel puţin două materii.
"Odată cu adăugarea unor forme şi discipline suplimentare de examinare, ne putem aştepta ca incidenţa şi costul meditaţiilor să crească, iar echitatea admiterii în învăţământul liceal să aibă şi mai mult de suferit", menţionează organizaţia.
"Salvaţi Copiii" aminteşte că OCDE a recomandat ca orientarea/direcţionarea elevilor la trecerea spre învăţământul secundar superior să ţină seama de mai multe dovezi privind aptitudinile şi interesele, nominalizând expres notele din clasele a VII-a şi a VIII-a.
"Proiectul de metodologie nu este însoţit de o evaluare preliminară a impactului, aşa încât decizia de a permite selecţia la nivelul unităţii de învăţământ rămâne o opţiune de politică publică asumată fără o cuantificare prealabilă a costurilor pe care le transferă familiilor şi fără o estimare a efectelor asupra elevilor care nu vor putea participa la concurs. În plus, introducerea concursului propriu de admitere nu se sprijină pe o evaluare a practicilor de selecţie deja existente în sistemul românesc de învăţământ", menţionează aceeaşi sursă.
Salvaţi copiii face referire la probele de aptitudini organizate de liceele vocaţionale şi probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă, pentru clasele bilingve şi cu predare intensivă, care constituie forme de selecţie la nivelul unităţii de învăţământ, ce funcţionează "de ani de zile", inclusiv în sesiunile de admitere din 2025 şi 2026.
"Ministerul Educaţiei dispune, prin urmare, de cel puţin două cohorte consecutive de date administrative privind cine se înscrie la aceste probe, cine este admis şi cu ce pregătire prealabilă, însă nu a publicat nicio analiză a acestora. Extinderea unui mecanism de selecţie, în lipsa evaluării mecanismelor similare aflate deja în funcţiune, transformă o generaţie întreagă de elevi în primul test al propriei politici publice", precizează sursa citată.
Totodată, punerea în consultare publică a proiectului la data de 14 august 2026, în perioada vacanţei de vară, pentru o generaţie care începe clasa a VIII-a la 7 septembrie 2026, "reduce semnificativ posibilitatea reală de participare a celor direct vizaţi", consideră aceeaşi sursă.
"Termenele propuse legate de avizarea de către inspectoratele şcolare a procedurilor proprii până la 15 septembrie 2026 şi publicarea acestora pe site-urile liceelor până la 1 octombrie 2026, plasează familiile în situaţia de a lua decizii strategice privind traseul şcolar al copilului într-un interval de câteva săptămâni, ceea ce contravine interesului superior al elevilor, principiu fundamental al Legii 198/2023 a învăţământului preuniversitar", subliniază organizaţia.
De asemenea, reprezentanţii "Salvaţi Copiii" arată că şi în prezent pregătirea elevilor pentru examenele naţionale se bazează "semnificativ" pe meditaţii, astfel încât capacitatea familiei de a acoperi costurile meditaţiilor "influenţează major" rezultatele obţinute de elevi la examene.
"Presiunea asupra elevilor şi familiilor lor a ajuns în punctul în care unele familii plătesc doi meditatori pentru aceeaşi disciplină, pentru a fi sigure de rezultatul copilului la evaluarea naţională. Această supralicitare a nevoii unei pregătiri superioare, pe care sistemul public e departe de a o putea oferi, măsoară nu atât ambiţia părinţilor, cât mai ales diferenţele considerabile dintre licee, atât în calitatea actului educaţional, cât şi în capacitatea de a oferi copiilor siguranţa fizică şi emoţională, cunoscând riscurile legate de violenţă, consumul de droguri şi infracţionalitate în spaţiile şcolare", atenţionează organizaţia.
Un sondaj Salvaţi Copiii România, pe baza datelor culese la finalul anului 2024, arată că părinţii sunt nevoiţi să plătească, în medie, aproape 10.000 de lei anual pentru meditaţii, after school şi materiale didactice.
Astfel, comparativ cu anul 2021, costul mediu anual suportat de părinţi pentru educaţia copiilor creşte cu aproximativ 3.100 de lei, până la 9.818 de lei anual. Cele mai importante creşteri sunt cele legate de meditaţii, aproximativ 3.700 lei şi after school, aprox. 2.500 lei.
În acest context, Salvaţi Copiii România a atras "în mod repetat" atenţia asupra "discriminării" la care sunt supuşi copiii din medii vulnerabile şi propune o serie de măsuri menite să restabilească accesul egal al tuturor copiilor la educaţie de calitate.
"Costul mediu total anual creşte odată cu vârsta copilului, de la 6.803 în cazul ciclului primar, la 10.781 la gimnaziu şi 12.119 la liceu", precizează aceeaşi sursă.
În raport cu argumentele prezentate, Organizaţia Salvaţi Copiii România formulează următoarele recomandări:
• Renunţarea, în cadrul metodologiei-cadru, la posibilitatea unităţilor de învăţământ liceal de a organiza concursuri proprii de admitere şi menţinerea repartizării computerizate ca mecanism unic de admitere în învăţământul liceal de stat, cu excepţia probelor de aptitudini pentru filiera vocaţională.
• Dacă această opţiune este menţinută, amânarea aplicării ei până la finalizarea şi publicarea unei evaluări preliminare de impact şi până la parcurgerea unei consultări structurate cu elevii şi după organizarea unei consultări naţionale structurate cu elevii din clasele a VII-a şi a VIII-a, prin Consiliul Naţional al Elevilor şi prin consiliile elevilor din unităţile de învăţământ, ale cărei rezultate să fie publicate şi reflectate în forma finală a metodologiei.
• Direcţionarea prioritară a resurselor către măsurile care se adresează celor aproape jumătate dintre elevi care nu ating nivelul minim de competenţă: sistemul de avertizare timpurie a abandonului, extinderea programelor de remediere, Şcoala după Şcoală şi A Doua Şansă, şi masa sănătoasă în toate comunităţile vulnerabile cu perspectiva extinderii la nivel naţional.
• Publicarea anuală a unui raport public de monitorizare privind profilul candidaţilor şi al elevilor admişi prin concursurile organizate de licee, ca instrument de verificare a efectelor reale ale măsurii.
Ministrul interimar al Educaţiei, Mihai Dimian, arată, miercuri, într-o postare pe Facebook, că organizarea, de către licee, a concursului de admitere pentru cel mult jumătate din locuri a fost prevăzută în Legea învăţământului preuniversitar votată de Parlament în 2023, nefiind o propunere recentă a Ministerului Educaţiei.
El le solicită parlamentarilor "să nu mai fie lansate îndemnuri către Ministerul Educaţiei şi Cercetării la nerespectarea legii, ci să iniţieze un proiect de lege prin care să decidă, în urma unor dezbateri, dacă păstrează, amână, revizuiesc sau elimină aceste prevederi referitoare la concursul de admitere".
"Nu Ministerul a decis săptămâna trecută ca organizarea concursului din 2027 să fie stabilită de unitatea de învăţământ. Parlamentul a stabilit acest lucru prin lege, în urmă cu trei ani. Din acest motiv proiectul de ordin conţine detalii privind organizarea Evaluării Naţionale - inclusiv aspecte precum supravegherea video şi anonimizarea lucrărilor -, deoarece acestea intră, potrivit legii, în atribuţiile Ministerului. În schimb, detaliile privind organizarea concursului de admitere sunt stabilite, în limitele legii, de unitatea de învăţământ care decide să utilizeze această posibilitate", a explicat ministrul interimar al Educaţiei.
Dimian menţionează că rolul dezbaterii publice a unui proiect de ordin este "tocmai acela de a îmbunătăţi proiectul", subliniind că toate propunerile formulate oficial în cadrul procesului de consultare vor fi analizate, iar cele care sunt compatibile cu prevederile legii vor fi evaluate inclusiv din perspectiva integrării lor în forma finală a proiectului.
"În concluzie, educaţia nu trebuie să fie tărâmul războiului politic! Apelez la înţelepciunea parlamentarilor să continuăm buna colaborare avută până acum în cadrul celor 5 luni de mandat şi să nu mai fie lansate îndemnuri către Ministerul Educaţiei şi Cercetării la nerespectarea legii, ci să iniţieze un proiect de lege prin care să decidă, în urma unor dezbateri, dacă păstrează, amână, revizuiesc, sau elimină aceste prevederi referitoare la concursul de admitere", a mai afirmat ministrul.
El a menţionat că deputatul Raluca Turcan s-a oferit să iniţieze acest demers parlamentar.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării anunţă, vineri, că a lansat în consultare publică proiectul Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a repartizării şi a admiterii în învăţământul liceal, precum şi propunerea de calendar cuprinzând activităţile specifice.
Potrivit MEC, liceele pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, după susţinerea de către elevi a Evaluării Naţionale, iar unităţile de învăţământ liceal tehnologic şi tehnologic dual pot organiza, înainte de începerea repartizării computerizate, probe suplimentare de admitere.
Medikatv.ro
