Numărul migranţilor ilegali depistaţi anul trecut de către autorităţile române este de aproape 19.800, cu peste 16% mai mare decât în anul 2022, arată cifrele prezentate de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, după Consiliul JAI din 25 ianuarie de la Bruxelles. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate pe frontiera cu Ungaria, la ieşire, şi pe cea cu Ucraina, la intrarea în ţară. Pe de altă parte, numărul solicitărilor de azil primite de România a scăzut faţă de anul 2022. România nu este singurul stat care se confruntă cu acest fenomen, la nivel european înregistrându-se creşteri semnificative ale numărului de migranţi ilegali.
Datele prezentate de ministrul de Interne după Consiliul JAI din 25 ianuarie, de la Bruxelles, arată că, în anul 2023, România a înregistrat 19.793 depistări de migranţi ilegali la frontiera de stat, din care 18.990 depistări au vizat reţineri în trecere ilegală, iar 803 depistări au vizat cazuri de prevenire a intrării ilegale pe teritoriul naţional, la frontiera cu Serbia.
„Comparativ cu anul 2022, a fost relevată creşterea cu 16,5% (+2.689) a reţinerilor în trecere ilegală, respectiv scăderea de 34,3 ori (-26.721) a cazurilor de prevenire a intrării ilegale pe teritoriul naţional. Din perspectiva modurilor de operare, cele mai multe cazuri au constat în traversarea ilegală a frontierei verzi (49,4%) şi ascunderea în mijloacele de transport (47,1%)”, a afirmat Cătălin Predoiu.
Potrivit acestuia, cele mai multe reţineri în trecere ilegală au fost consemnate la frontiera cu Ungaria (60,7%, preponderent pe sensul de ieşire) şi la frontiera cu Ucraina (23,1%, preponderent pe sensul de intrare).
Din datele prezentate de ministrul de Interne se remarcă o scădere a numărului solicitărilor de azil primite de autorităţile române. Astfel, în cursul anului trecut au fost înregistrate 9.916 solicitări de azil, cifra fiind cu 18,5% mai mică comparativ cu anul 2022. Gradul mediu de ocupare din centrele regionale de proceduri şi cazare pentru solicitanţii de azil, la data de 3 ianuarie 2024, a fost de 32,5% , fiind cazate 358 de persoane în aceste centre.
Datele raportate de România vin în contextul în care cifrele prezentate de oficialii europeni arată că la nivelul Uniunii se constată o creştere aproape exponenţială în ceea ce priveşte traficul de migranţi şi droguri.
Astfel, pe ruta Central Mediteraneeană s-au înregistrat aproape 158.000 de treceri ilegale, cu aproape 50% mai mult decât în 2022; pe ruta Vest Mediteraneeană de asemenea s-a înregistrat o creştere de aproape 12% faţă de anul 2022; pe ruta Est Mediteraneeană aproximativ 60.000 de detecţii au fost înregistrate în anul 2023, al doilea an consecutiv care a înregistrat o creştere faţă de scăderile din perioada pandemiei; pe ruta Balcanilor de Vest s-a înregistrat o scădere cu 31% a detecţiilor în timp ce pe ruta Vest Africană, către Insulele Canare, s-a înregistrat o creştere de 161% faţă de 2022, generată în special de sosirile din Senegal.
„Am informat Consiliul JAI privind investiţiile pe care noi le facem în protecţia frontierelor şi subliniat faptul că România a redus semnificativ cifrele privind migraţia ilegală în 2023. Vom consolida, în 2024, protecţia frontierei de stat. Continuăm proiecte pilot desfăşurate cu vecinii noştri, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Republica Moldova şi Ucraina. Vom creşte nivelul de alertă şi protecţie la frontiere şi vom continua echiparea Poliţiei de Frontieră cu logistica necesară. Contăm şi din partea Comisiei Europene pe sprijin cu fonduri comunitare pentru investiţii în logistică, drone, aparate de monitorizare, mijloace de transport specifice protecţiei frontierei. Cum spuneam, migraţia este o provocare în dinamică şi luăm toate măsurile astăzi, pentru a fi pregătiţi în perspectivă corespunzător”; a declarat Cătălin Predoiu după Consiliul Justiţie Afaceri Interne care a avut săptămâna aceasta.
Acesta a precizat că Poliţia română de Frontieră a primit instrucţiuni să crească nivelul de pregătire profesională şi nivelul de integritate în activitatea de protecţie a frontierei şi stopare a oricăror forme de trafic, de la traficul persoane, la traficul de ţigări, arme, muniţie sau droguri.
„Protecţia frontierei este o activitate cu impact direct în siguranţa naţională şi orice forme structurate de trafic trebuie contracarate complet”, a conchis Predoiu.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
