Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Bogdan Licu, a cerut, luni, ministrului Justiţiei, Ana Birchall, sprijin în iniţierea adoptării unei modificări legislative care să permită o combatere mai eficientă a criminalităţii în materia furtului calificat. Bogdan Licu vrea ca părţile să nu se mai poată împăca, pentru că măsura nu a dus la reducerea infracţionalităţii. În primele şase luni ale acestui an, peste patru mii de dosare au fost clasate prin împăcarea părţilor sau retragerea plângerii.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Potrivit unui comunicat de presă transmis, luni, de Parchetul Genrral, solicitarea procurorului general al P.Î.C.C.J. este întemeiată pe analiza şi verificările pe care le-a dispus anterior şi care au dus la concluzia că este necesară eliminarea posibilităţii împăcării pentru infracţiunea prevăzută de art. 229 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi c) Cod penal, având în vedere că măsura nu a condus la reducerea infracţionalităţii în perioada de referinţă 2013-2019 în care a fost în vigoare textul alin. (2) al art. 231.

”Potrivit datelor statistice privind infracţiunea de furt calificat, numai în perioada sem. I 2019, la nivelul Ministerului Public s-au adoptat soluţii de clasare într-un număr de 3.932 cauze prin împăcarea părţilor, iar în alte 604 cauze prin retragerea plângerii prealabile, acestea depăşind cu mult numărul inculpaţilor trimişi în judecată pentru această infracţiune în semestrul I al anului 2019, respectiv 2.871. Astfel, se observă că se înregistrează o tendinţă de scădere continuă a numărului inculpaţilor trimişi în judecată, mai mică însă decât a procentului de creştere a numărului soluţiilor de clasare prin împăcarea părţilor şi retragerea plângerii prealabile”, a transmis Parchetul General.

”Criminalitatea în materie nu a scăzut, însă s-a redus fermitatea reacţiei sistemului judiciar faţă de acest fenomen”, afirmă procurorii.

”Pe de altă parte, modalităţile de furt calificat pentru care legiuitorul a prevăzut că împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală sunt foarte grave şi relevă un grad ridicat de pericol social al infractorului (într-un mijloc de transport în comun; în timpul nopţii; de o persoană mascată, deghizată sau travestită; prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase; prin scoaterea din funcţie a sistemului de alarmă ori de supraveghere, prin violare de domiciliu sau sediu profesional; de o persoană având asupra sa o armă), nejustificând o asemenea posibilitate”, au mai transmis procurorii.

Potrivit acestora, cunoscând că acţiunea de urmărire penală a statului va fi împiedicată de împăcare, ”persoana în cauză este efectiv încurajată să comită fapta întrucât riscul de a suporta o sancţiune este mult redus”.

”Printr-o astfel de măsură se încurajează comiterea faptelor de furt prin modalităţile descrise anterior cu consecinţe negative în ceea ce priveşte siguranţa persoanelor. Trebuie avut în vedere că în momentul în care autorul este surprins de partea vătămată în timpul comiterii faptei, pentru asigurarea scăpării acesta poate folosi violenţă, fapt de natură a conduce în final la rănirea victimei infracţiunii de furt sau chiar a uciderii acesteia, putând, constitui, astfel, germenii marii infracţionalităţi (tâlhărie, omor)”, a mai transmis Parchetul General.

Sursa citată precizează că, în multe situaţii, retragerea plângerii sau împăcarea părţilor nu reprezintă acordul de voinţă necondiţionat al acestora, ci este urmarea presiunilor autorului faptei, familiei acestuia sau persoanelor din anturajul lui pentru a se sustrage rigorilor legii penale.

”În astfel de situaţie, organele statului sunt în imposibilitatea de a combate astfel de manifestări, în special în cazul în care acestea nu îmbracă forma unor ameninţări sau violenţe directe, fiind doar intimidări, de natură a convinge persoana vătămată. Iniţiativa procurorului general al P.Î.C.C.J. exprimă preocuparea Ministerului Public de a identifica cele mai eficiente măsuri pentru combaterea criminalităţii, precum  şi în sensul îndeplinirii rolului constituţional de a reprezenta, în activitatea judiciară, interesele generale ale societăţii, de a apăra ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”, se mai arată în comunicat.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.