Primăria Capitalei va amplasa un bust al luptătoarei anticomuniste Elisabeta Rizea în Parcul Drumul Taberei din Sectorul 6, potrivit unui proiect de hotărâre propus de consilierii generali PNL şi aprobat în şedinţa de Consiliu de joi. Iniţiatorii proiectului spun că luptătoarea anticomunistă reprezintă „simbolul rezistenţei ţăranului român în faţa regimului comunist”
Proiectul a fost aprobat cu 40 de voturi „pentru”, opt abţineri şi un vot „împotrivă”.
Consilierul general Ciprian Ciucu spune că nu îşi doreşte ca bustul să fie unul scump, ci modest, aşa cum şi-ar dori inclusiv Elisabeta Rizea.
„Să cheltuieşti 13 milioane de euro pe statui este foarte, foarte mult. Nu îmi doresc să fie un proiect scump. Să fie un bust modest, aşa cum şi-ar dori oricine, inclusiv Elisabeta Rizea. Lucrarea în sine să nu fie exasperant de scumpă”, a spus Ciucu.
La rândul său, Alexandru Gâdiuţă, din partea USR, spune că Parcul Drumul Taberei a ajuns într-o stare jalnică, iar memoria Elisabetei Rizea nu ar trebui onorată prin montarea bustului ei într-un parc neîngrijit.
„Am crescut în Drumul Taberei, parcul este un simbol pentru cartier. Dar a ajuns într-o stare jalnică. Dacă trece acest proiect, măcar să se rezolve şi starea parcului. Ar fi păcat ca memoria Elisabetei Rizea să fie închinată prin amplasarea unui bust într-un parc care arată jalnic”, a spus Gâdiuţă.
„Atât generaţiile actuale, cât mai ales cele viitoare, au nevoie de modele de curaj, de voinţă şi loialitate. Sunt valori pe care în anul Centenarului ar trebui să le preţuim şi să le cultivăm tot mai mult. Un astel de model a fost luptătoarea anticomunistă Elisabeta Rizea”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Elisabeta Rizea s-a născut în 1912, în localitatea Domneşti, judeţul Argeş şi a devenit cunoscută după Revoluţie, după ce a dat dovadă de determinare în timpul regimului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, când, deşi era urmărită permanent şi supusă interogatoriilor, nu a renunţat în a-i sprijini pe membrii rezistenţei din munci cu hrană. În 1950, Elisabeta Rizea a fost condamnată pentru uneltire contra ordinii sociale şi a petrecut şase ani în închisoare, unde a fost torturată.în 1958 a primit o a doua condamnare, de 25 de ani de închisoare.
Luptătoarea anticomunistă a fost eliberată prin decret de graţiere în 1964, petrecând 12 ani în închisorile Jilava, Piteşti, Miercurea Ciuc, Arad şi Mislea. A murit în 2003.
Consilierii PNL, iniţiatorii proiectului, spun că în cartierul Drumul Taberei nu au fost aşezate monumente de for public.
„Elisabeta Rizea poate fi considerată simbolul rezistenţei ţăranului român în faţa regimului comunist”, subliniază iniţiatorii proiectului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
