Mai multe organizaţii ale tinerilor şi elevilor au solicitat, miercuri, abrogarea articolului din Ordonanţa 9/ 2018 care prevede predarea disciplinei limba şi literatura română de alţi învăţători decât cei încadraţi la clasă, considerând că a fost adoptat fără dezbatere şi fără o fundamentare corespunzătoare. Organizaţiile estimează că vor apărea probleme în salarizarea personalului şi în constituirea catedrelor.
Consiliul Tineretului din România (CTR), Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) şi Uniunea Liceenilor Maghiari (MAKOSZ) au transmis, miercuri, un comunicat de presă în care critică adoptarea Ordonanţei de Guvern nr. 9/2018 care stipulează că „în învăţământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, orele de Limba şi literatura română prevăzute în planurile de învăţământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate”.
Organizaţiile acuză lipsa dezbaterilor şi consideră că nu există o fundamentare corespunzătoare a acestei decizii.
”Avem toate indiciile să credem că vor exista probleme la constituirea normelor didactice ale cadrelor didactice care ar trebui să fie responsabile de predarea limbii române în clasele primare cu predare în limbile minorităţilor naţionale. De asemenea, vor exista, cel mai probabil, discrepanţe în ceea ce priveşte salarizarea personalului didactic în cauză”, spun tinerii.
În plus, aceştia vorbesc despre faptul că, „din nomenclatorul specializărilor la nivel licenţă, lipseşte specializarea «limba română ca limbă nematernă», iar absolvirea secţiei de Limba şi literatură română nu asigură pregătirea profesională şi psiho-pedagogică necesară în predarea limbii române pentru non-nativi”.
”Considerăm că există premisele apariţiei unor dezechilibre bugetare la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar. Această măsură trebuia adoptată alături de garanţii financiare în vederea îndeplinirii ei. De asemenea, ne temem de impactul negativ asupra persoanelor care în momentul de faţă predau limba română la respectivele clase. Tăierile salariale implicite ar putea conduce la demotivarea personalului, existând posibilitatea ca acesta să părăsească sistemul de învăţământ în lipsa unei retribuţii mulţumitoare”, se mai arată în comunicat.
Organizaţiile semnatare ale documentului condamnă modul în care Ministerul Educaţiei Naţionale şi Guvernul României ”au decis să reglementeze problema predării limbii române în învăţământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, în sensul introducerii obligativităţii deţinerii studiilor superioare de specialitate pentru respectivele cadre didactice” şi solicită modificarea articolului în discuţie, implementarea noului sistem în unităţi şcolare care au această capacitate, astfel încât să se poată evalua impactul financiar, referitor la resursa umană, dar şi rezultatele acestei măsuri asupra învăţării.
În plus, tinerii solicită crearea contextului în cadrul mediului universitar pentru că viitorii absolvenţi de învăţământ superior interesaţi să predea limba română în şcolile vizate să îşi poate exercita în mod corespunzător vocaţia.
”Ne exprimăm speranţa că Guvernul României va analiza cu celeritate solicitarea noastră şi că situaţia se va remedia în cel mai scurt timp. De asemenea, sperăm ca pe viitor, măsuri cu un astfel de impact nu vor mai fi legiferate în timpul vacanţei şcolare şi cu atât de puţin timp înainte de începerea implementării, ci vor fi dezbătute amplu şi va ajunge la un consens cu actorii implicaţi în procesul educaţional”, se mai arată în document.
În 12 septembrie, deputatul FDGR Ovidiu Ganţ afirma că prevederea potrivit căreia, în şcolile cu predare în limba maternă, disciplina limba şi literatura română va fi predată de alţi învăţători decât cei încadraţi la clasă este neconstituţională, întrucât încalcă principiul nediscriminării pe criterii etnice, aplicându-se doar pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale. Ganţ i-a cerut cere premierului "să abroge prin OUG această aberaţie".
De asemenea, învăţătorii de la Liceul Teoretic ”Nikolaus Lenau” din Timişoara, cu predare în limba germană, au început anul şcolar în grevă japoneză, nemulţumiţi de intrarea în vigoare a OUG 9/2018 care prevede că orele de limba română, la clasele minorităţilor naţionale, vor fi predate de profesori specializaţi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
