Ministerul Agriculturii transmite Parlamentului, ca răspuns la întrebarea unui senator PSD, că în România, în cursul anului 2016, un număr de 155 de cetăţeni străini care deţin terenuri agricole au solicitat fonduri prin APIA, pentru o suprafaţă de peste 2.500 de hectare, însă în statistică nu sunt incluse şi persoanele juridice.
Senatorul PSD Lucian Trufin a adresat o întrebare Ministerului Agriculturii cu privire la statistica privind suprafaţa terenului agricol din România care se află în prezent în proprietatea privată a cetăţenilor străini.
Ministerul a transmis că în datele existente sunt incuse doar persoanele care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători legali de animale, potrivit APIA şi sunt excluse persoanele juridice pentru care cererile pentru măsurile de sprijin pot fi depuse de către administrator/împuternicit/delegat, persoană cu cetăţenie română.
"Din interogarea bazei de date a Agenţiei, în campania 2016 au depus cereri pentru măsurile de sprijin finanţate din fonduri europene şi bugetul naţional un număr de 155 de persoane străine, cu o suprafaţă solicitată de 2.637,90 ha. Din cei 155 fermieri persoane străine, până la această dată a fost autorizată la plată suma de 291.027,65 euro pentru un număr de 119 fermieri persoane străine", se arată în răspunsul Ministerului Agriculturii.
În vara anului 2016, Guvernul Cioloş a anunţat măsuri care să vizeze îngreunarea achiziţionării terenurilor agricole de către cetăţeni străini, pentru a putea fi favorizate fermele familiale.
„Eu am cerut deja, e un grup de lucru inclusiv cu colaboratori de-ai mei de la Cancelarie, cu Ministerul de Finanţe, cu câţiva experţi din mediul economic din România, care cunosc situaţia şi vreau să găsim toate mijloacele prin care vânzarea de terenuri să se facă în aşa fel încât să fie favorizate comunităţile locale în utilizarea terenurilor”, a spunea fostul premier Dacian Cioloş, în vară, după o întâlnire cu fermierii.
În luna noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis declara că proprietarii a 30% din terenul agricol din România sunt străini, proporţie care "îl îngrijorează" şi consideră că este nevoie de o altă legislaţie, care să protejeze românii, propunând un sistem de preempţiune pentru stat şi pentru comunităţi.
Tot în luna noiembrie, proiectul de lege privind vânzarea terenurilor, care stabileşte suprafeţele ce vor putea fi achiziţionate, a fost definitivat, a declarat ministrul deatunci al Agriculturii, Achim Irimescu, într-un interviu acordat News.ro, în care a anunţat decizia de a impune o limită de 500 de hectare pentru persoanele juridice şi de 150 de hectare în cazul persoanelor fizice.
Cu toate acestea, proiectul nu prevedea condiţii diferite pentru străini. “Am decis în final să reducem la 500 de hectare pentru persoanele juridice şi 150 de hectare pentru persoanele fizice. Aşa va ieşi legea din minister în perioada următoare şi o vom duce la avizat la celelalte ministere, iar următorul parlament va trebui să adopte legea respectivă”, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.
El a explicat şi condiţiile în care un cetăţean poate cumpăra o suprafaţă mare de teren în România: “Un cumpărător de teren nu poate achiziţiona decât dacă are domiciliul stabilit în România, dacă este de cel puţin cinci ani fermier, iar 75% din veniturile sale provin din agricultură”.
Întrebat dacă această lege nu ar favoriza fermierii români în procesul de achiziţie a terenurilor agricole, Irimescu a spus că nu face nicio discriminare între români şi străini.
“Legea nu face nicio discriminare între români şi străini. Toţi cetăţenii europeni care îndeplinesc condiţiile pe care le îndeplinesc şi românii pot cumpăra terenuri agricole în România”, a completat Irimescu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
