Bucureştiul are acum o fereastră de oportunitate pe care o capitală o întâlneşte poate o dată la câteva decenii: transportul, termoficarea, infrastructura rutieră şi reţelele de utilităţi intră, în acelaşi timp, într-un ciclu major de investiţii, iar, în funcţie de cum le abordăm, vom avea un deceniu de şantiere sau unul de modernizare reală, afirmă Mădălin Mihailovici, director general al Apa Nova Bucureşti şi CEO Veolia România, în contextul noului program investiţional, al companiei, de peste 520 de milioane de euro, care prevede că aproximativ 300 de milioane de euro vor reprezenta investiţii directe ale Apa Nova în următorii 11 ani. Fondurile vor merge către modernizarea şi redimensionarea reţelelor, luând în calcul faptul că dezvoltarea imobiliară impune noi capacităţi de infrastructură.
Planul sistemului de apă şi canalizare al Bucureştiului, cu orizont 2049, estima, la momentul elaborării, investiţii de aproximativ 2 miliarde de euro, aceasta reprezentând o estimare a necesarului, nu un buget aprobat.
Un act adiţional la contractul de concesiune între Apa Nova şi Municipiul Bucureşti aduce resurse suplimentare pentru următorul ciclu investiţional: un program de 520 de milioane de euro, care vizează următorul ciclu de investiţii în infrastructura de apă şi canalizare a Capitalei şi oferă un orizont de planificare până în 2037. Aproximativ 300 milioane euro reprezintă investiţii directe Apa Nova, la care se adaugă contribuţiile anuale ale operatorului către Municipalitate.
"Valoarea noului program investiţional nu stă doar în cele peste 520 de milioane de euro, ci şi în faptul că ne oferă un orizont clar până în 2037. Infrastructura mare nu se construieşte de la un an la altul. Ai nevoie de predictibilitate ca să poţi prioritiza investiţiile, să le corelezi cu dezvoltarea oraşului şi să le sincronizezi cu proiectele municipalităţii", afirmă Mădălin Mihailovici, director general al Apa Nova Bucureşti şi CEO Veolia România.
Programul include intervenţii asupra colectoarelor, sisteme separative pentru apele uzate şi pluviale, acolo unde este posibil, şi lucrări în zone aflate sub presiunea dezvoltăriii urbane, spun reprezentanţii companiei.
Conform directorului general al Apa Nova Bucureşti, "infrastructura nu poate veni permanent în urma dezvoltări".
"Dacă întâi construim cartierul şi abia apoi ne întrebăm de ce reţele are nevoie, am inversat ordinea firească a lucrurilor. Pentru marile zone de dezvoltare ale Bucureştiului trebuie să putem răspunde de la început la o întrebare simplă: ce oraş vrem să existe aici peste 20 de ani şi ce infrastructură îi trebuie?", argumentează Mădălin Mihailovici.
Astfel de lucrări sunt necesare având în vedere că o parte importantă a reţelelor a fost proiectată în anii '70-'80, când configuraţia oraşului era diferită, iar extinderea zonelor rezidenţiale şi de business impune adaptarea infrastructurii, orizontul 2037 permite planificarea lucrărilor şi sincronizarea acestora cu investiţiile în transport, termoficare şi infrastructură rutieră, evitând intervenţiile succesive pe aceleaşi tronsoane.
În opinia directorului general al Apa Nova Bucureşti, Capitala intră într-un ciclu major de investiţii şi, în funcţie de cum sunt abordate, poate urma "un deceniu de şantiere" sau "un deceniu de modernizare reală".
"Bucureştiul are acum o fereastră de oportunitate pe care o capitală o întâlneşte poate o dată la câteva decenii: transportul, termoficarea, infrastructura rutieră şi reţelele de utilităţi intră, în acelaşi timp, într-un ciclu major de investiţii. Dacă le tratăm separat, vom avea un deceniu de şantiere. Dacă le punem în acelaşi calendar, putem avea un deceniu de modernizare reală a oraşului", subliniază Mădălin Mihailovici, director general al Apa Nova Bucureşti şi CEO Veolia România.
CGMB a aprobat, la sfârşitul lunii august Actul Adiţional, Primăria Capitalei precizând la acel moment că investiţiile vor avea în vedere adaptarea capacităţii şi îmbunătăţirea reţelei de apă şi canalizare prin modernizări suplimentare şi lucrări asupra reţelelor vechi din zona centrală şi istorică şi prin adaptarea reţelelor la dezvoltarea urbană, pentru îmbunătăţirea capacităţii de preluare şi transport.




























