Curtea Constituţională a admis, marţi, cu majoritate de voturi o excepţie de neconstituţionalitate şi a constat că legea 161/2019 pentru modificarea şi completarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii este neconstituţională în ansamblul său, în urma unei sesizări făcute de către guvernatorul BNR Mugur Isărescu. CCR a reţinut că prin actul normativ a fost înfiinţată o autoritate administrativă autonomă şi nici nu a reglementat atribuţiile unei atare autorităţi, ci a reglementat aspecte care ţin de organizarea şi funcţionarea CNSAS. „Aşadar, exigenţa constituţională privind reglementarea prin lege organică vizează doar statutul CNSAS de autoritate administrativă autonomă, astfel încât adoptarea Legii nr.161/2019, în mod eronat, ca lege organică încalcă prevederile constituţionale privind bicameralismul funcţional al celor două Camere ale Parlamentului, precum şi pe cele ale art.117 alin.(3) privind înfiinţarea autorităţilor administrative autonome”, arată instituţia, într-un comunicat de presă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„Cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr.161/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii este neconstituţională în ansamblul său. Prin aceeaşi decizie, cu unanimitate de voturi, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art.2 lit.b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut că Legea nr.161/2019, act normativ modificator al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2008, nu a înfiinţat o autoritate administrativă autonomă şi nici nu a reglementat atribuţiile unei atare autorităţi, ci a reglementat aspecte care ţin de organizarea şi funcţionarea CNSAS. Aşadar, exigenţa constituţională privind reglementarea prin lege organică vizează doar statutul CNSAS de autoritate administrativă autonomă, astfel încât adoptarea Legii nr.161/2019, în mod eronat, ca lege organică încalcă prevederile constituţionale privind bicameralismul funcţional al celor două Camere ale Parlamentului, precum şi pe cele ale art.117 alin.(3) privind înfiinţarea autorităţilor administrative autonome.

Având în vedere jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, precum şi faptul că art.12 ind.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 a fost introdus în corpul actului normativ prin Legea nr.161/2019, a cărei neconstituţionalitate în ansamblu a fost reţinută faţă de temeinicia motivelor de neconstituţionalitate extrinsecă, Curtea a constatat că nu mai este cazul să examineze criticile de neconstituţionalitate intrinsecă cu privire la art.12 ind.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008”, conform sursei citate.

De asemenea, CCR a admis, cu majoritate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „nu este cercetat disciplinar” din cuprinsul art. 27 ind. 46 alin. (1) lit. b) din Legea nr.360/2002 privind Statutul poliţistului este neconstituţională.

În plus, Curtea a decis, cu unanimitate de voturi, să admită „excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.34 alin.(2) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.156/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, sunt neconstituţionale”, mai spune sursa menţionată. 

Deciziile sunt definitive şi obligatorii.

Legislativul a adoptat, în anul 2019, proiectul de lege al senatorului Daniel Zamfir, care modifică OUG 24/2008, prin adoptarea Legii 161/2019, prevedere care oferă posibilitatea CNSAS să reverifice dosarele pentru persoanele care anterior primiseră adeverinţă de necolaborare, dar pentru care instituţia primeşte informaţii noi.

CNSAS a deschis, în iunie 2020, proces la Curtea de Apel Bucureşti, în care a cerut judecătorilor să constate calitatea de colaborator al Securităţii pentru guvernatorul BNR Mugur Isărescu. CNSAS a susţinut că Isărescu a activat ca informator în perioada 1979-1989 şi a oferit informaţii fostei Securităţi prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România. Instituţia a mai susţinut că informaţii furnizate de Mugur Isărescu au îngrădit drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.