Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat joi că în şedinţa de Guvern a fost apropat bugetul Administraţiei Naţionale Apele Române, în valoare de 4,25 miliarde de lei, în creştere cu 55% faţă de anul trecut. El a arătat că ce s-a întâmplat la Praid poate afecta sute de comunităţi în aval, zeci de mii de oameni în pericol să nu mai poată folosi apa potabilă. Potrivit Administraţiei „Apele Române”, veniturile totale ale instituţiei sunt estimate la 3,84 miliarde lei, în creştere cu 37,8% faţă de 2024.
UPDATE Administraţia Naţională „Apele Române” informează, într-un comunicat de presă, că veniturile totale ale instituţiei sunt estimate la 3,84 miliarde lei, în creştere cu 37,8% faţă de 2024. Această evoluţie reflectă atât majorarea alocărilor de la bugetul de stat, cât şi performanţele în atragerea de fonduri proprii.
În 2024, veniturile proprii realizate au depăşit estimările, atingând 1,61 miliarde lei (105% faţă de bugetul aprobat), tendinţă similară cu cea din 2023.
Proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile post-aderare vor beneficia de 14,4 milioane lei la credite de angajament şi 7,1 milioane lei credite bugetare pentru cofinanţarea mai multor proiecte, inclusiv a proiectului „DALIA” şi Danube Sediment Q care vor contribui la refacerea habitatelor şi la creşterea rezilienţei climatice, în parteneriat cu alte state din regiunea Dunării, menţionează sursa citată.
De asemenea, pentru lucrările de apărare împotriva inundaţiilor sunt prevăzute 548,6 milioane de lei credite de angajament şi 379,6 milioane lei credite bugetare, sume majorate comparativ cu execuţia anului precedent. Fondurile vor permite investiţii esenţiale în întreţinerea şi modernizarea barajelor, a digurilor şi a echipamentelor de evacuare a apei.
ŞTIREA INIŢIALĂ Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunţat că în şedinţa de guvern, la propunerea ministerului, a fost apropat bugetul Administraţiei Naţionale Apele Române. ”Este un buget în valoare de 4,25 miliarde de lei, cu creştere de 55% faţă de anul trecut. Vorbim despre investiţii în consolidarea infrastructurii hidrotehnice de combatere a schimbărilor climatice şi de modernizare a sistemului naţional de gospodărire a apelor”, a precizat Fechet.
El a afirmat că au alocat 441 de milioane pentru lucrări hidrotehnice, în continuare şi 24 de milioane de lei pentru continuarea lucrărilor de intervenţie în regim de urgenţă în judeţele Galaţi şi Vaslui, afectate de viituri în luna septembrie anului trecut.
”Totodată, în acest buget avem 976 de milioane de lei din fonduri europene nerambursabile şi 1,17 miliarde de lei din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, a subliniat ministrul Mircea Fechet.
Ministrul Mediului a mai adăugat că nu demult a fost alocată suma de 3,1 milioane de lei şi în această săptămână cel mai probabil va fi semnat şi contractul pentru studiul de fezabilitate, proiectare tehnică, detalii de execuţie şi alte astfel de situaţii în legătură cu punerea în siguranţă a salinii Praid, respectiv execuţia unor lucrări de atenuare a posibilor viituri (..) ce urmează să reducă debitul maxim pe viitor la 35 de metri cubi pe secundă.
Ministrul a subliniat că este o lucrare ce se va desfăşura în paralel cu toate celelalte lucrări despre care am mai vorbit în ultima perioadă. Fechet a spus despre situaţia de la Praid, că după această noapte avem creşteri în concentraţiile de cloruri mari.
”Discutăm despre creşteri în Târnava Mică şi tot acest fenomen se va propaga diminuându-se pe măsura trecerii timpului. În paralel, pentru a diminua efectele despre care vă vorbeam mai devreme, s-a dispus evacuarea în regim de urgenţă a două amenajări hidrotehnice. Prin aceste manevre de evacuare rapidă asigurăm diluţia în Târnava mică, respectiv în Mureş, pentru a diminua efectele acestor concentraţii foarte mari de cloruri”, a subliniat ministrul, el arătând că este vorba de o procedură temporară.
Potrivit ministrului, vârful a ajuns deja în zona localităţii Sovata şi probabil peste încă 8 ore va ajunge la Blaj, iar peste 16 ore va ajunge pe Mureş la Alba Iulia şi aşa mai departe, luând în considerare viteza de scurgere de aproximativ o jumătate de metru pe secundă.
”Suntem în coordonare cu echipele care lucrează acum la Praid pentru că trebuie să înţelegem, dincolo de tragedia locală de acolo, potenţialul impact de mediu în legătură cu ceea ce s-a întâmplat la Praid poate afecta zeci sau poate sute de comunităţi în aval, zeci de mii de oameni care vor fi în pericol să nu mai poată folosi apa potabilă, lucruri care trebuie să ne facă să regândim modul în care gestionăm nu doar situaţia de acolo, ci situaţia minelor în general, nu doar situaţia minelor de sare, ci şi toate celelalte tipuri de exploatări ale zăcămintelor din România”, a subliniat Fechet.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
