Un centru de vizitare, piste de biciclete pe dig, trasee tematice, pontoane, locuri de joacă, observatoare ornitologice, zonă de alergare sunt câteva din propunerile de amenajare a Parcului dintre blocuri, Văcăreşti făcute de Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti, care intenţionează să participe la procedura de selecţie pentru administrarea acestuia şi pe care le-a anunţat joi, într-o conferinţă de presă. Costurile s-ar ridica la 10-15 milioane de euro, bani care nu vor fi alocaţi de la bugetul de stat.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Mult stuf, sălcii, plopi, care se dezvoltă perfect în zone umede, măceşi, măslini ruseşti, nuci, duzi, Arborele Paradisului din China, broaşte ţestoase româneşti, dar şi din Florida, chiar canabis, specii de ştiuci, lebede, bălţi şi izvoare cu apă potabilă se află în centrul Bucureştiului, în Parcul creat de natură şi protejat de digul construit de Ceauşescu.  

Parcul Natural Văcăreşti este arie protejată din mai 2016 şi amenajarea lui e de interes public, spun membrii Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti. 

La Centrul de Observare a Parcului a fost prezentat proiectul ”Natura la uşa ta!”. Obiectivele: cercetare ştiinţifică, conservare şi protecţie, dezvoltare sustenabilă - educaţie de mediu, ecoturism, recreere.

APNV a făcut o estimare aproximativă de 10-15 milioane de euro pentru o viitoare investiţie în amenajarea parcului.

”O estimare grosieră de 10, 15 milioane de euro ar fi pentru un centru de vizitare: o clădire în care va fi acvariu, spaţiu de conferinţe, laboratoare de cercetare. Partea de exterior: va fi amenajat de parcări, pe dig va fi pistă de bicicletă, zonă de alergare, locuri de joacă, trasee tematice, promenadă, observatoare ornitologice. În asta am estimat că vor intra banii, plus partea de cercetare. Partea financiară, din punctul meu de vedere, e cea mai mică problemă. Bani se vor găsi dintr-o grămadă de linii de finanţare şi publice şi naţionale, şi internaţionale. Nu trebuie să vină bugetul de stat să dea banii”, a spus Florin Stoican, preşedintele Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti.

Parcul Natural Văcăreşti este primul parc natural urban din România, are 184 de hectare, se află la 4 km de centrul Bucureştiului, de care 10% din populaţia oraşului beneficiază direct de existenţa lui. În ultimii 25 de ani, natura a cucerit foarte discret spaţiul dintre blocuri.

Naşterea parcului este ”datată” în mai 2012, când revista National Geographic a publicat un articol care se intitula ”Delta dintre blocuri”.

”Am creat un proiect dezvoltat cu geologi, geografi, care să perimtă conservarea biodiversităţii, de educaţie, cercetare, turism sustenabil, totul în acord cu provocările secolului în care ne aflăm”, a declarat joi Dan Bărbulescu, director executiv al Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti.

Baltă din Parcul Văcăreşti (Foto: Aura Marinescu)
Baltă din Parcul Văcăreşti (Foto: Aura Marinescu)

Reprezentanţii APNV solicită Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor să urgenteze procedura legală de dare în administrare a Parcului Natural Văcăreşti.

Motive de ordin juridic sunt invocate de Ministerul Mediului, şi din această cauză se amână procesul de administrare al parcului.

”Cu cât se amână acest proces, cu atât pericolele continuă să ameninţe parcul. Adică, am înfiinţat parcul, e bine, am tăiat panglica, au venit demnitari, au adunat deşeuri. A fost doar începutul proiectului. Dacă vorbim despre o zonă unică în lume să mergem mai departe cu procedura”, este apelul lui Dan Bărbulescu.

Directorul APNV a dat exemplu Parcul Herăstrău, monument istoric, care este prost administrat şi în care se încalcă reguli de protecţie.

”Avem exemple triste în Bucureşti de ce înseamnă un parc. Parcul Herăstrău care e monument istoric, are un statut de protecţie cum are Văcăreştiul, doar că Văcăreştiul e arie naturală protejată. Parcul Herăstrău face parte din patrimoniu. Ştie cineva treaba asta? Sunt 50 de terase şi restaurante în Herăstrău. Stăm cu frica în sân, poate peste cadavrele noastre, ca Parcul Văcăreşti să ajungă la fel”, a spus Dan Bărbulescu.

La Văcăreşti va fi de muncă. Şi va fi pe baza unor studii ştiinţifice, mai spun cei de la Asociaţie.

Pentru amenajarea Parcului se va organiza un concurs de proiecte internaţional. ”Juriul este deja desemnat. Comisia care va analiza ofertele de amenajare este formată din reprezentanţi ai Ministerului Mediului, ai Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului, de la Garda Naţională de Mediu, de la o administraţie de parc şi observatori din partea societăţii civile, însă fără drept de vot”, a precizat Florin Stoican, preşedintele APNV.

De când a fost declarat arie protejată, în mai 2016, în Parcul Natural Văcăreşti s-au schimbat lucurile.

”Au fost ridicate din Parc 4.000 de metri cubi de gunoaie. S-a instalat o barieră, nu se mai poate intra nimeni cu maşina. Există doi angajaţi la pază, înainte nu erau deloc. Înfiinţarea administraţiei ar aduce un plus uriaş. Ne lovim de inerţia autorităţilor care trebuie să lanseze procedura de dare în administraţie. Înainte de hotărârea de Guvern era No Man’s Land aici”, a explicat Florin Stoican.

Parcul Văcăreşti are 184 de hectare cu totul, şi zona de 150 de hectare din interior (valoarea naturală), dar şi taluzul extern al digului. ”Există 98 de specii de păsări identificate până în momentul de faţă, asta dă valoarea parcului. Sunt foarte multe specii de amfibieni, de reptile, de mamifere, existe vidre, vulpi şi alte mici rozătoare”, a declarat pentru News.ro, Florin Stoican.

El a estimat că dacă în câteva luni se stabileşte administraţia, publicul va beneficia de parc în trei ani.

”Inginereşte vorbind, dacă în câteva luni de zile se stabileşte administraţia, durează un an de zile partea de studii, cercetare, durează doi ani de zile punerea în practică, iar în trei ani de zile parcul ar putea fi deschis larg publicului”, a mai spus preşedintele APNV.

Braconaj, incendieri, gunoaiele sunt câteva dintre temerile celor de la APNV. ”Cel mai frică ne e de întârzieri”, spun ei.

Parcul Văcăreşti nu se compară cu un parc natural din zona Carpaţilor sau din Delta Dunării. ”Dar dacă vorbim de arii protejate urbane, Bucureştiul cu Văcăreştiul e mult peste celelalte capitale europene unde se află parcuri similare, fiindcă spre deosebire de Bucureşti, unde totul e natural şi se autosusţine, în celelalte zone cele mai multe arii protejate sunt artificiale şi susţinute prin intervenţia umană. Şi cheltuiesc foarte mulţi bani să aducă apa acolo pentru ca acele specii să trăiască, la noi apa vine de la izvoare”, a precizat Florin Stoican pentru News.ro.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.