Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, scrisoare deschisă către ministrul Pîslaru: Niciun magistrat să nu înregistreze o diminuare a venitului salarial net, la intrarea în vigoare a noii legi a salarizării, ar duce la un exod din profesie

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, asociaţie profesională a judecătorilor, a transmis luni, mai multe propuneri referitoare la proiectul legii salarizării.

"În primul rând, remunerarea magistraţilor trebuie să fie stabilită conform rolului şi responsabilităţilor pe care le au aceştia într-un stat de drept şi să aibă un nivel suficient de ridicat pentru a-i face imuni la orice presiune menită să influenţeze deciziile. Salarizarea trebuie să asigure judecătorilor şi procurorilor o reală independenţă economică, cerinţă esenţială pentru protecţia acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie", arată asociaţia în scrisoarea deschisă.

Potrivit judecătorilor, "singura echivalare salarială care poate fi impusă magistraţilor este echivalarea cu indemnizaţiile stabilite la nivelul remuneraţiei demnitarilor sau a înalţilor funcţionari, salarizarea având în vedere tocmai exercitarea funcţiilor de putere constituită în stat, puterea judecătorească, egală cu puterea legislativă şi puterea executivă".

"Considerăm că propunerea din Anexa nr. V - Familia Ocupaţională de Funcţii Bugetare "Justiţie" şi Curtea Constituţională este de natură să creeze dezechilibre semnificative în ierarhia funcţiilor publice şi afectează principiul echilibrului puterilor în stat. Cu titlu de exemplu, un judecător ÎCCJ cu vechime peste 20 de ani ar urma să aibă un coeficient de doar 5,50, nivel care este inferior coeficientului unui senator sau deputat (6,00) şi cu mult sub cel al Preşedintelui Senatului sau al Camerei Deputaţilor (7,50), fiind greu de acceptat din perspectivă constituţională ca preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să fie salarizat sub nivelul unui parlamentar ori sub conducătorii puterii legislative sau executive. Preşedintele României are un coeficient de 8,00, Prim-ministrul 7,50 şi preşedinţii celor două Camere tot 7,50, iar plasarea preşedintelui instanţei supreme sub nivelul acestora erodează simbolic şi material independenţa şi prestigiul puterii judecătoreşti, contrar exigenţelor constituţionale", explică Asociaţia Forumul Judecătorilor din România.

Asociaţia mai arată că "situaţia devine şi mai gravă atunci când comparăm salariile judecătorilor cu funcţiile din Anexa nr. IX, Primarul general al Capitalei având un coeficient de 6,50, preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii municipiilor reşedinţă de judeţ au 6,00, iar un judecător cu grad de tribunal cu vechime peste 20 de ani ajunge doar la 5,10".

"Aceasta înseamnă că un primar al cărui act administrativ este verificat şi eventual anulat de un judecător de la un tribunal câştigă substanţial mai mult decât judecătorul care exercită controlul de legalitate asupra sa. Aceste raporturi inversează ierarhia constituţională, deoarece puterea care aplică legea şi controlează legalitatea actelor celorlalte autorităţi publice este subevaluată faţă de funcţiile politice şi administrative, judecătorii rămânând sub nivelul multor demnitari şi funcţionari publici, deşi rolul lor este esenţial pentru statul de drept", se arată în scrisoarea deschisă.

Mai mult, spun judecătorii, "numeroase funcţii de demnitate publică din Anexa nr. IX beneficiază de coeficienţi superiori celor ai judecătorilor curţilor de apel şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: Avocatul Poporului (6,26), Preşedintele Consiliului Legislativ (6,26), Preşedintele Curţii de Conturi (6,26), Vicepreşedintele Curţii de Conturi (6,15), consilierii de conturi (6,00), Preşedintele Consiliului Concurenţei (6,26), consilierii de concurenţă (5,76), Preşedintele CNA (6,26) şi membrii CNA (5,76)".

"Toate aceste poziţii au coeficienţi mai mari decât maximul acordat judecătorilor de la instanţa supremă (5,50), ceea ce accentuează disproporţia, în condiţiile în care actele acestora sunt verificate pentru legalitate de judecătorii curţilor de apel şi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", precizează Forumul Judecătorilor din România.

Sindicatul mai arată că, din punct de vedere constituţional, o asemenea configuraţie riscă să afecteze independenţa justiţiei, fiind esenţial ca Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (indiferent de persoana care ocupă această poziţie) să fie poziţionat cel puţin la nivelul conducătorilor celorlalte două puteri (7,20-7,50), iar judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să depăşească coeficientul unui deputat sau senator.

"Totodată, judecătorii de tribunal ar trebui să aibă coeficienţi cel puţin egali sau superiori primarilor de municipii mari, respectiv funcţionarilor publici din autorităţile publice, ale căror acte şi lucrări sunt supuse controlului judecătoresc, ţinând cont de responsabilitatea controlului actelor administrative", spun judecătorii.

Asociaţia menţionează că, fără o recalibrare serioasă a acestor coeficienţi, Anexa nr. V perpetuează o subordonare financiară şi simbolică a puterii judecătoreşti, ceea ce contravine logicii unui stat de drept bazat pe separarea şi echilibrul real al puterilor.

"Astfel, trebuie respectat principiul potrivit căruia salarizarea şi celelalte drepturi salariale ale personalului se stabilesc ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, echilibrul puterilor în stat, de importanţa socială a muncii, de participarea personalului din cadrul fiecărei categorii la buna funcţionare a sistemului judiciar, de răspunderea, complexitatea, riscurile fiecărei funcţii, de obligaţia de păstrare a confidenţialităţii, de pregătirea profesională, de interdicţiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal şi de exigenţele impuse de documentele internaţionale privind funcţionarea eficientă a sistemului judiciar şi statutul magistraţilor", se mai arată în scrisoare.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România mai atrage atenţia că, în ceea ce priveşte regimul incompatibilităţilor şi interdicţiilor magistraţilor, cel mai restrictiv în sistemul personalului plătit din fonduri publice, trebuie reiterat că acesta reprezintă un element esenţial al garanţiei de independenţă şi imparţialitate, iar menţinerea acestui regim, ce exclude posibilitatea magistraţilor de a desfăşura activităţi cu caracter lucrativ de natură a interfera cu activitatea jurisdicţională, impune asigurarea securităţii financiare a acestei profesii, remuneraţia nefiind o recompensă, ci o garanţie a respectării statutului.

"În aceste condiţii, trecerea către un nou sistem de salarizare trebuie să se facă astfel încât niciun magistrat să nu înregistreze o diminuare a venitului salarial net avut la data intrării în vigoare a noii legi. Astfel, drepturile salariale acordate, în prezent, judecătorilor şi procurorilor trebuie menţinute, ca drepturi câştigate, în viitoarea reglementare, nu doar ca o măsură", spune Asociaţia Forumul Judecătorilor din România.

Potrivit asociaţiei, "în situaţia în care salariile magistraţilor s-ar diminua, acest aspect ar risca să conducă la un exod din profesie a celor care se pot pensiona în baza vechii legislaţii, întrucât rămânerea într-un sistem în care volumul de activitate este uriaş, instabilitatea raporturilor de serviciu este frecventă, iar meritocraţia este inexistentă, ar însemna un dezavantaj de ordin financiar, iar acest lucru ar destabiliza serviciul public de justiţie, magistraţii cu experienţă neputând fi înlocuiţi imediat".

"De asemenea, conform art. 7 din proiectul de lege, mecanismul salarial compensatoriu aplicat exclusiv pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este neconstituţional. Acesta nu se aplică în perioada tranzitorie în cazul promovării la o instanţă sau un parchet de nivel superior, drepturile salariale urmând să scadă nejustificat, la fel întâmplându-se dacă personalul va trece într-o treaptă superioară de vechime. În plus, venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel foarte scăzut în raport de cel al colegilor care şi-au început cariera cu doar un an înainte, ceea ce va crea o stare de dezechilibru, o discriminare nejustificată", afirmă Asociaţia Forumul Judecătorilor din România.

Asociaţia subliniază că "actualul proiect plafonează grilele de salarizare ale magistraţilor la o vechime de maximum 20 de ani în câmpul muncii" şi dincolo de acest prag, sistemul actual nu mai prevede nicio evoluţie a grilei, determinând o stagnare absolută a veniturilor pentru tot restul carierei profesionale.

"Această omisiune legislativă afectează în mod direct substanţa principiilor europene şi periclitează, pe termen lung, calitatea actului de justiţie. Avem în vedere încălcarea principiului proporţionalităţii remuneraţiei în raport cu natura şi volumul activităţii, deoarece, conform orientărilor CJUE şi documentelor Consiliului Europei, remuneraţia magistraţilor trebuie să fie pe măsura rolului, a complexităţii şi a responsabilităţilor asumate, evoluând inclusiv în funcţie de vechimea în muncă", menţionează Asociaţia Forumul Judecătorilor din România.

"În contextul socio-economic actual, o proporţie semnificativă de magistraţi îşi vor desfăşura activitatea în câmpul muncii mult peste plafonul de 20 de ani, unii dintre aceştia depăşind chiar şi pragul de 40 de ani de activitate continuă. A obliga un magistrat aflat la apogeul experienţei sale profesionale (între 20 şi 40 de ani de vechime) să activeze sub auspiciile aceleiaşi grile de salarizare, fără nicio indexare legată de acumularea de expertiză juridică, reprezintă o nesocotire a realităţii profesionale. Remuneraţia îşi pierde astfel caracterul stimulativ şi proporţional raportat la acumularea continuă de responsabilitate. Lipsa oricărei perspective de progres financiar în a doua jumătate a carierei (perioada cuprinsă între 20 şi 40 de ani de vechime) elimină un stimulent material firesc. În mod inevitabil, această lipsă de perspective poate conduce la un fenomen de demotivare şi plafonare profesională. Un magistrat lipsit de recunoaşterea financiară a plusvalorii aduse de experienţa sa de decenii va fi privat de un resort psihologic esenţial pentru menţinerea unui ritm de muncă alert şi auto-depăşire", spun magistraţii.

Judecătorii mai arată că "plafonarea veniturilor combinată cu volumul uriaş de muncă specific instanţelor naţionale poate genera surmenaj şi blazare".

"Atunci când expertiza superioară (de peste 30 sau 40 de ani) este remunerată identic cu o vechime considerabil mai mică, apare un dezechilibru de echitate internă în sistem. Demotivarea magistraţilor cu experienţă se traduce direct în riscul creşterii termenelor de soluţionare, a apariţiei erorilor judiciare din cauza volumului şi a scăderii standardului de motivare a hotărârilor. În cele din urmă, cel afectat este justiţiabilul, actul de justiţie pierzându-şi din rigoare şi eficienţă", explică judecătorii.

"În concluzie, actualul sistem de salarizare, prin limitarea grilelor la pragul de 20 de ani, ignoră evoluţia firească a carierei unui magistrat care poate munci până la 40 de ani în sistem. Pentru a preîntâmpina plafonarea personalului judiciar şi degradarea calitativă a actului de justiţie, se impune reformarea cadrului legal naţional prin extinderea grilelor de salarizare în mod proporţional cu vechimea reală şi efectivă înmagazinată de magistraţi. Reiterăm că noţiunea de independenţă a judecătorilor include o remuneraţie adecvată, comparabilă cu prestigiul profesiei şi cu scopul responsabilităţii lor, cerinţa asigurării unei remuneraţii adecvate pentru judecători fiind nu numai în conexiune cu principiul independenţei judecătorilor, dar şi cu cerinţele de calificare şi competenţă stabilite şi cu interdicţiile impuse acestora. Astfel, judecătorul trebuie să aibă un sentiment de siguranţă cu privire la viitorul său, iar statul are obligaţia de a stabili remuneraţia judecătorilor astfel încât să compenseze statutul, funcţiile şi responsabilităţile acestora, remuneraţia judecătorilor fiind una dintre garanţiile independenţei acestora", se menţionează în scrisoare.

Judecătorii amintesc că Comisia de la Veneţia (Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept), în Raportul privind independenţa sistemului judiciar adoptat în cadrul celei de-a 82-a sesiuni plenare (Veneţia, 12 -13 martie 2010) reţine că remunerarea judecătorilor trebuie să corespundă demnităţii profesiei, iar o remuneraţie adecvată este necesară pentru a proteja judecătorii de ingerinţe exterioare.

"Spre exemplu, Constituţia Poloniei garantează judecătorilor o remuneraţie consistentă în raport cu demnitatea funcţiei şi cu scopul pentru care îşi îndeplinesc îndatoririle lor. Remuneraţia magistraţilor trebuie stabilită ţinând seama de situaţia socială din ţară şi trebuie să fie comparabilă cu nivelul remuneraţiei înalţilor funcţionari, determinată în funcţie de un barem general şi de criterii obiective şi transparente", spun ei.

În scrisoare se mai afirmă că principiile şi măsurile stabilite cu privire la statutul şi drepturile magistraţilor sunt puse în relaţie directă cu prevederile art.10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi cu cele ale art.6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul fundamental al oricărei persoane de a fi judecată de un tribunal competent, independent şi imparţial, stabilit prin lege.

"Deşi unele dintre documentele internaţionale menţionate au valoare de recomandare prin prevederile pe care le conţin şi prin finalităţile pe care le urmăresc, fiecare dintre acestea vizează direct texte cuprinse în pacte şi în tratate la care România este parte şi, prin urmare, se înscriu în spiritul prevederilor art.11 şi 20 din Constituţia României. În afara Europei, spre exemplu în Algeria, printr-un Decret prezidenţial din 5 octombrie 2008, indemnizaţiile judecătorilor au fost aliniate celor primite de parlamentari şi miniştri, inclusiv pentru a reduce "corupţia galopantă" din societatea algeriană. În consecinţă, salarizarea judecătorilor şi a procurorilor se stabileşte ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statutul de drept, de importanţa socială a muncii, de răspunderea, complexitatea, dificultăţile şi riscurile în exercitarea profesiei, de incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute de lege pentru această categorie de personal", se arată în scrisoare.

Judecătorii mai apreciază că salarizarea trebuie să le asigure magistraţilor o reală independenţă economică, cerinţă esenţială pentru protecţia acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie.

"Singura echivalare salarială care poate fi impusă magistraţilor este echivalarea cu indemnizaţiile Preşedintelui României, senatorilor, deputaţilor şi membrilor Guvernului, salarizarea având în vedere tocmai exercitarea funcţiilor de putere constituită în stat, puterea judecătorească, egală cu puterea legislativă şi puterea executivă. În Canada, indemnizaţia Preşedintelui Curţii Supreme este superioară celei a prim-ministrului (cu 8%), unul dintre criteriile stabilite de Legea privind instanţele judecătoreşti pentru stabilirea remuneraţiei judiciare fiind compararea evoluţiei remuneraţiei judecătorilor cu aceea a altor categorii plătite din fonduri publice. Aşa cum Curtea Supremă din Canada a reţinut în cauza Renvoi relatif aux juges de l'Î.-P.-É.,[3] "judecătorii nu trebuie să fie consideraţi drept funcţionari, în ceea ce priveşte stabilirea politicii de remunerare. Funcţionarii fac parte din executiv, judecătorii, prin definiţie, sunt independenţi de executiv. Cele trei caracteristici de bază ale independenţei justiţiei - inamovibilitatea, securitatea financiară şi independenţa administrativă - reflectă această distincţie fundamentală, deoarece acestea oferă magistraţilor protecţia judiciară de care funcţionarii nu se bucură, în temeiul Constituţiei.", arată Asociaţia Forumul Judecătorilor din România.

Asociaţia subliniază şi că Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit prin Hotărârea din 7 februarie 2019, Escribano Vindel, C-49/18, punctele 70, 71 şi 73, că nivelul remuneraţiei judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, având în vedere contextul socio-economic al statului membru în cauză, pentru a le conferi acestora o independenţă economică certă, de natură să îi protejeze împotriva riscului ca eventuale intervenţii sau presiuni exterioare să poată dăuna neutralităţii deciziilor pe care trebuie să le ia. Nivelul acestei remuneraţii trebuie să fie de natură să protejeze judecătorii împotriva riscului de corupţie.

"În fine, conform jurisprudenţei constante a CJUE, orice reducere a remuneraţiei magistraţilor poate fi făcută doar în contextul unei reduceri generale a salariilor funcţionarilor publici, ceea ce nu este cazul în noua lege a salarizării, conform căreia multe salarii sunt majorate substanţial", spun judecătorii în scrisoarea către ministrul interimar al Muncii.