Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) afirmă că nu există dovezi ştiinţifice că alimentele de origine animală (carne, lapte, peşte, produse din carne etc.) sau cele de origine nonanimală (legume, fructe, pâine, produse de patiserie etc.) sunt o sursă probabilă sau o cale de transmitere a noului coronavirus, precizează Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) ca urmare a apariţiei în spaţiul public a rezultatelor unui studiu realizat de Universitatea din Bucureşti (UB), potrivit căruia pâinea neambalată rămâne contaminată după contactul cu SARS-CoV-2 şi ar putea constitui o sursă de transmitere pentru acest virus.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) afirmă că nu există dovezi ştiinţifice că alimentele de origine animală (carne, lapte, peşte, produse din carne etc.) sau cele de origine nonanimală (legume, fructe, pâine, produse de patiserie etc.) sunt o sursă probabilă sau o cale de transmitere a virusului.  Nu există informaţii disponibile privind prezenţa şi supravieţuirea pe alimente a virusului responsabil de COVID-19, astfel încât să fie posibilă infectarea oamenilor. S-a demonstrat că COVID-19 este o boală respiratorie, iar calea principală de transmitere este prin contact de la persoană la persoană şi prin contactul direct cu picăturile respiratorii generate atunci când o persoană infectată tuşeşte sau strănută”, a transmis sâmbătă ANSVSA.

Până la această dată, ANSVSA, ca autoritate competentă în domeniul siguranţei alimentelor, nu a primit studiul realizat de Universitatea Bucureşti  şi nu deţine informaţii din a cui iniţiativă a fost efectuat acest studiu. De asemenea, nu sunt cunoscute obiectivul studiului, modalitatea de lucru şi dacă s-au urmat protocoalele de cercetare acceptate internaţional pentru studiile de acest tip, recomandate pentru evaluarea siguranţei alimentelor în Uniunea Europeană. 

”Din informaţiile apărute în spaţiul public, reiese că experimentele realizate în laboratoarele UB au vizat exclusiv suprafeţele de polietilenă/polipropilenă utilizate la ambalarea produselor de panificaţie, nefiind identificate elemente noi faţă de studiile şi rapoartele forurilor ştiinţifice europene şi internaţionale în ceea ce priveşte calea de transmitere a virusului responsabil de COVID-19 prin alimente. În conformitate cu Ghidul pentru industria alimentară elaborat în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19 de catre Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi  OMS ,,COVID-19 şi siguranţa alimentelor”, cercetările privind supravieţuirea virusului SARS COV 2 pe diferite suprafeţe, realizate în condiţii de laborator, trebuie interpretate cu prudenţă într-un mediu de viaţă real”, menţionează ANSVSA.

Conform instituţiei, interpretarea rezultatelor şi concluziile studiilor efectuate ar trebui corelate şi limitate la scopul acestora, ţinând cont în acelaşi timp de datele ştiinţifice existente din domeniile conexe, precum şi de alte date/informaţii care ar putea contribui la acurateţea concluziilor.

”Respectarea cu stricteţe de către personalul angajat care manipulează şi comercializează alimentele a regulilor privind siguranţa alimentelor, a celor de igienă personală şi de  informare adecvată a consumatorilor, garantează că produsele alimentare puse pe piaţă sunt sigure. În acelaşi timp şi consumatorii trebuie să conştientizeze rolul lor. Ca o practică generală de igienă, clienţii din magazine nu trebuie să atingă alimentele, altele decât cele pe care intenţionează să le cumpere, pentru a evita contaminarea acestora cu diferiţi agenţi patogeni, care ar putea fi prezenţi pe mâinile lor”, adaugă ANSVSA, precizând că studiile şi opiniile ştiintifice luate în considerare de ANSVSA, în îndeplinirea atribuţiilor sale privind evaluarea riscului pe domeniul siguranţei alimentelor trebuie să respecte rigurozitatea ştiintifică, recunoscută la nivel european şi internaţional.

În cazul în care o persoană contaminată sau infectată cu SarsCoV-2 atinge un produs ambalat, virusul nu penetrează ambalajul, arată rezultatele Studiului privind riscurile şi căile de transmitere şi contaminare cu virusul SARS-CoV 2 prin intermediul unor produse de panificaţie preambalate şi formularea unor propuneri de soluţii, măsuri şi tehnologii noi şi emergente pentru prevenirea transmiterii virusului în comunităţi, realizat de un colectiv interdisciplinar de cercetători coordonat de Centrul 3NANOSAE din cadrul Universităţii din Bucureşti, care şi-a propus să determine persistenţa şi riscul de transmitere a virusului SarsCoV-2, agentul COVID-19, prin intermediul suprafeţelor de polietilenă/polipropilenă utilizate la ambalarea produselor de panificaţie.

”De asemenea, rezultatele studiului vor putea conduce la identificarea unor soluţii virucide pentru decontaminarea ambalajelor şi produselor preambalate, în vederea inactivării virusurilor transmise de la persoane contaminate, precum şi la formularea unor propuneri de măsuri pentru evitarea contaminării pe întreg ciclul de viaţă al produselor de panificaţie”, afirmă autorii studiului.

În prima etapă de cercetare au fost colectate secreţii de tract respirator superior de la  pacienţi spitalizaţi la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş”, confirmaţi pozitiv pentru infecţia cu SarsCoV-2, care au fost utilizate pentru pregătirea suspensiilor cu care au fost contaminate materialele folosite la ambalarea produselor de panificaţie. Pentru detecţia ARN viral, testele RT-PCR cu kituri omologate pentru genele N, E, S, RdRP au fost efectuate la Institutul de Virusologie „Ştefan S. Nicolau”.

”În pasul următor, la Universitatea din Bucureşti au fost efectuate evaluări detaliate în scopul selectării materialelor utilizate în testările ulterioare, folosind metode avansate de microscopie (microscopia de forţe atomice şi electronică de înaltă rezoluţie). După punerea în contact a foliilor de ambalaj cu proba biologică, deşi a fost decelată prezenţa virusului pe faţa externă a pungii de ambalaj la toate intervalele de timp testate, nu s-a evidenţiat prezenţa virusului pe faţa internă a acestuia. Pe de altă parte, după punerea în contact a suspensiilor cu încărcătură virală direct cu eşantioanele de probe de pâine, a fost decelată prezenţa virusului pe eşantioanele de probe de pâine la toate intervalele de timp testate. În concluzie, după ambalare în folie de plastic (fără perforaţii), produsele de pâine nu mai sunt expuse riscului contaminării”, relevă textul postat pe site-ul Universităţii Bucureşti.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.