Firma care furnizează dezinfectanţi în peste 300 de spitale nu respectă concentraţiile soluţiilor, Inspecţia Sanitară de Stat spune că legea nu o obligă să facă verificări, iar dacă totuşi apar probleme, acestea se fac la un laborator al cărui administrator are legături cu acţionarul principal al firmei producătoare, relevă o anchetă a jurnaliştilor de la Gazeta Sporturilor.
Firma se numeşte Hexi PharmA şi este cel mai mare producător de dezinfectante din România, iar patronul ei este Dan Alexandru Condrea.
Ancheta GSP se bazează pe relatarea unei surse din interiorul firmei, care afirmă că a avut trei discuţii cu patronul în care i-a semnalat acestuia neregulile în ceea ce priveşte concentraţia pentru Thor, Suprasept şi alte dezinfectante livrate spitalelor, spunându-i că aceasta nu e în regulă şi că reţetele nu se potrivesc cu etichetele. Răspunsul primit a fost că nu este treaba lui.
Angajatul a părărsit firma după o vreme, luând mai multe documente care reprezintă reţetarul luat direct din fabrică şi semnat inclusiv de Flori Dinu, directorul general al Hexi Pharma şi biochimist. Comparaţia dintre acestea şi eticheta produselor relevă că uneori concentraţiile erau de trei până la nouă ori mai mici.
De asemenea, în rapoarte ale DSP Bucureşti pe perioada 2013 – 2014 sunt menţionate “neconformităţi” ale produselor Hexi Pharma, scriu jurnaliştii de la GSP.
Neregulile semnalate atât la produsele Hexi Pharma, cât şi la alte produse similare au primit de la DSP, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, următorul răspuns: "A fost reetichetat produsul biocid conform prevederilor Regulament 528/2012”.
Jurnaliştii au discutat cu patronul firmei, Dan Alexandru Condrea, dar şi cu Flori Dinu, care au susţinut că produsele sunt conforme. Ulterior, un comunicat al Hexi Pharm relua afirmaţiile refereitoare la calitatea produselor companiei şi contesta veridicitatea documentelor pe care s-a bazate Ancheta jurnalistică.
GSP a continuat, marţi, ancheta, relatând că firma de curăţenie medicală a lui Dan Alexandru Condrea şi laboratorul Unilab, unde se fac analize privind calitatea produselor, inclusiv a celor Hexi Pharma, au administratori comuni.
Cine suportă riscul: 3 milioane de adulţi şi 800.000 de copii sunt internaţi în fiecare an în spitalele unde statul nu controlează dezinfectanţii în laborator.
GSP prezintă şi o discuţie cu Simona Pârvu, şefa Inspecţiei Sanitare de Stat din Ministerul Sănătăţii, din care rezultă că legea nu obligă nici inspecţia de stat şi nici pe DSP-urile locale să verifice calitatea soluţiilor dezinfectate din spitale şi că, chiar dacă s-ar face o analiză de concentraţie a substanţei active, nu ar exista certitudinea că antisepticele sunt în regulă, iar asemenea analize sunt scumpe, între 10.000 şi 20.000 de euro.
Conform datelor prezentate de GSP şi furnizate de Cristian Vlădescu, directorul Şcolii Naţionale de Sănătate Publică, 3 milioane de adulţişi 800.000 de copii sunt internaţi anual în spitalele româneşti.
GSP invocă şi o notificare făcută în 2013 de Direcţia de Sănătate Publică Arad, potrivit căreia "POLYODINE SCRUB are neconformităţi”.
Inspecţia Sanitară a răspuns în Raportul de activitate al DSP Bucureşti pe 2013: "Neconformităţi constatate la produsul biocid POLYODINE SCRUB produs de SC Hexi Pharma Co SRL. Având în vedere că nu s-a putut contacta niciun reprezentant al societăţii s-a înaintat adresa către Oficiul Registrului Comerţului pentru obţinerea informaţiilor privind punctul de lucru al firmei în vederea aplicării măsurilor care se impun”.
Aceasta, în condiţiile în care spitalele din subordinea MS au semnat, în perioada 2012-2013, 176 de contracte cu Hexi Pharma.
POLYODINE, nu SCRUB, dar un produs din aceeaşi gamă, reapare în Raportul din 2014 al DSP, tot la "neconformităţi”: "Produsul POLYODINE, fabricat de Hexi Pharma – aria de aplicaţie nu corespunde în totalitate cu cele din avizul sanitar, în avizul sanitar nu este menţionată «dezinfecţia plăgilor, arsurilor, escarelor, leziunilor dermatologice»„. Măsura luată a fost că “produsul afost etichetat”, scriu jurnaliştii GSP..
Hexi Pharma susţine că îşi testează în mod regulat produsele în laborator, afirmă GSP, remarcând însă că Dan Alexandru Condrea, 41 de ani, asociatul majoritar al Hexi Pharma este acţionar şi într-o altă firmă care are administrator comunc cu Unilab, unde se fac analizele pentru produsele Hexi Pharma.
Condrea apare în 6 firme active. În afară de Hexi Pharma, numele său e prezent în Hexi Med SRL, Ochmed SRL, Signum Service SRL, Health Services Company SRL, Medical Cleaning SRL.
Ultima firmă, Medical Cleaning SRL, derulează contracte de curăţenie cu spitalele, iar, conform Registrului Comerţului, administratorul persoană juridică al Medical Cleaning SRL este Emex Cont SRL, firmă care este administrator şi la Unilab.
“Între firmele lui Condrea şi Unilab există un intens schimb de personal, de prietenii, de vacanţe comune. Unul dintre şefii de la Unilab, Traian Mirel Doncea, a devenit şi acţionar al laboratorului după ce a evoluat într-o poziţie de top la Medical Cleaning, compania lui Condrea”, scriu jurnaliştii de la GSP.
Ei prezintă şi declaraţiile unui fost director medical într-un spital de stat, aflat acum în sistemul privat de sănătate, care susţine că timp de cinci ani a încercat să înlocuiască produsele Hexi Pharma, însă nu a reuşit. Respectivul fost director susţine că în acelaşi timp a văzut în sistemul privat dezinfectanţi mult mai buni şi mai ieftini, dar că recent a văzut şi produse Hexi Pharma, ceea ce, în opinia sa, înseamnă că “cineva de la Ministerul Sănătăţii, care alcătuieşte criteriile de achiziţie, are grijă să împingă şi spitalele private în aceeaşi direcţie”.
GSP citează şi afirmaţiile doctorului Elena Copaciu, de la Alianţa Medicilor, conform căreia “directorii de spitale sunt validaţi de marile firme de medicamente”, iar “unii directori de spitale nu renunţă la funcţie pentru că următorul venit ar chema imediat DNA când ar vedea cum s-au făcut achiziţiile”.
Statisticile europene invocate de GSP arată că, din 10 cazuri de români infestaţi, 6 dintre ei nu scapă de bacterie în urma tratamentului cu antibiotic, ceea ce nu înseamnă că decedează, ci că vor continua să trăiască infectaţi cu bacteria căpătată în spital.
Într-un raport întocmit în 2014 de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), România se află pe primul în clasamentul rezistenţei bacteriilor intraspitaliceşti la orice tratament. Aceleaşi bacterii pe care dezinfectanţii ar trebui să îi combată în sălile de operaţii, ATI şi de pe echipamentul medical.
Cu piocianic, Acinetobacter şi stafilococ auriu au fost infectate, conform dosarelor medicale, cel puţin 15 dintre victimele decedate după incendiul din clubul Colectiv.
În urma anchetei GSP, Parchetul instanţei supreme s-a autosesizat şi va face cercetări, a anunţat, marţi, procurorul general interimar al României, Bogdan Licu.
"În această dimineaţă ne-am sesizat din oficiu cu privire la ancheta desfăşurată de domnul Tolontan şi am sesizat Secţia de urmărire penală pentru întocmirea unui dosar în această cauză, fapt pentru care aduc mulţumiri mass-media pentru activitatea pe care o are", a spus Bogdan Licu.
Marţi, la ora 12.45, ministrul Sănătăţii lansează “Planul strategic de prevenire şi combatere a infecţiilor nosocomiale în perioada 2016-2018”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
