Miron Cozma a colaborat timp de şase ani cu Securitatea, sub numele “Paul”, furnizând note informative despre colegii săi şi despre activitatea din mină, scrie Adevărul, care prezintă angajamentul semnat atunci de Cozma. În replică, fostul lider al minerilor spune că nu îşi aminteşte de numele de “Paul”, argumentând că, dacă ar fi fost omul Securităţii, ar fi fost director şi că el este roker din 1970 şi a fost şi DJ.
Conform Adevărul, în 7 septembrie 1977, Miron Cozma a semnat un angajament cu Securitatea angajându-se să sprijine şi să informeze organele de Securitate “în mod secret şi organizat, pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor îndreptate împotriva securităţii statului şi combaterea oricăror manifestări care afectează interesele orânduirii noastre socialiste”
“Mă angajez să depun eforturi susţinute pentru căutarea informaţiilor ce interesează securitatea statului şi furnizarea lor la timp prin sistemul de legătură ce va fi stabilit. Mă angajez să lupt cu consecvenţă pentru aflarea adevărului, respectarea cu stricteţe a legii, să manifest combativitate, hotărâre şi fermitate pentru comiterea oricăror infracţiuni, precum şi împiedicarea săvârşirii faptelor ce prezintă pericol iminent securităţii statului”, scria Miron Cozma, angajându-se să manifeste vigilenţă şi să nu abuzeze în niciun fel de această colaborare secretă.
Angajamentul a fost luat în prezenţa cpt. G.A., la Bărbăteni.
Caracterizarea făcută în vederea recrutării, menţiona: “Pe linie de serviciu este în curs de acomodare. În general, depune interes pentru rezolvarea muncilor profesionale. Uneori dă dovadă de o prea mare încredere în sine, are iniţiativă personală, dă dovadă de inteligenţă, vine în relaţii cu maistrul electrician mecanic P.I. şi lăcătuşi şi electricieni din cadrul sectorului. În afara programului de serviciu se ocupă de discotecă, prin organizaţia UTC şi sindicat, activând pe lângă Casa de Cultură în Lupeni. (...) Nu a fost văzut în stare de ebrietate sau să consume băuturi alcoolice şi nici nu a fost remarcat cu alte probleme deosebite“.
Scopul recrutării, se mai arată în acelaşi document, „vizează completarea potenţialului informativ în cadrul obiectivului, cât şi asigurarea informativă a căminului nr. 38 (în care sunt cazaţi circa 200 de angajaţi ai I.M. Bărbăteni).
“Din studierea şi verificarea candidatului rezultă că acesta are calităţi şi posibilităţi pentru munca de culegere de informaţii“, menţiona raportul.
De-a lungul celor şase ani de colaborare cu fosta Securitate, „Paul“ a scris mai multe note informative, unele chiar din vremea în care era doar „candidat la recrutare“, când numele conspirativ era acelaşi, scrie Adevărul.
De exemplu, în 28.08.1977, una dintre notele scrise de mână şi semnate la început „Colaborator Paul – atragere la colaborare”, iar la final doar „Paul“, face referire la faptul că, „în schimburile II şi III“ „nu-şi fac datoria“. "Nu-şi fac datoria la sectorul I, lăcătuşii D. şi I.P. Lupeni / 27.08.1977 / Paul“.
În 22 decembrie 1977, într-o notă scrisă de mână de colaboratorul „Paul”, acesta relatează despre o altercaţie pe care o avusese personal cu nişte colegi, trăgând şi concluzia că „la I.M. Bărbăteni se constată o slabă preocupare din partea sectorului Transport în asigurarea locurilor de muncă cu materiale necesare”.
“Ex: Sectorul I producţie a făcut comandă pentru 6 tuburi. (...) Sursa a constatat că o locomotivă stă, venind la locurile de muncă respective fără să le ia, dar am fost oprit de cei doi care s-au întors cu locomotiva înapoi, afirmând că «locomotiva moare acolo şi numai când zic eu va pleca». Aceste afirmaţii au fost făcute de maistrul P. Sursa s-a întors înapoi la locurile de muncă, constatând că locomotiva stătea în acelaşi loc nefolosită“, scria Cozma.
„Paul“ îşi începe anul 1978 cu o nouă notă scrisă de mână, în data de 9 ianuarie. Având menţiunea, la început, „Serviciul Municipal Petroşani / Colaborator Paul“, în această notă se precizează că un anume maistru „I.C. de la I.M.B. sect I nu se achită de sarcinile profesionale“ şi că „timpul şi-l petrece fără rost la suprafaţă”, iar faţă de unii subordonaţi are o poziţie "neprincipială“. În 10 martie 1978, „Paul“ scrie şi semnează o altă notă, prin care transmite Securităţii că muncitorii de la I.M. Bărbăteni erau deranjaţi că fuseseră penalizaţi la salariu:
„Informez că electricienii şi lăcătuşii din cadrul sect I de la IMB sunt nemulţumiţi din cauza penalizării pe luna februarie. Astfel, lăcătuşii R., D., S. s.a. au afirmat că nu are rost să se mai omoare cu munca pentru că oricum sunt penalizaţi”, relata Miron Cozma.
În septembrie 1978, raspoartele Securităţii consemnează transferul lui Miron Cozma la Mina Lonea.
În anul următor, în 15 februarie 1979, locotenentul C.V. primeşte de la colaboratorul „Paul“ o notă de mână scrisă şi semnată de sursă. De data aceasta, „Paul“ îi are în vizor pe mai mulţi şefi de la I.M. Lonea, printre care şi directorul: „directorul ing. B.V., ing.-şef electro-mecanic V.I. şi ing. şef Producţie L.V. au o comportare total necorespunzătoare faţă de cadrele tehnice şi muncitorii de la I.M. Lenea, în repetate rânduri îi apostrofează adresându-le cuvinte jignitoare, aplică sancţiuni nejustificate şi în multe cazuri dau dispoziţii eronate şi contradictorii pentru rezolvarea problemelor curente”.
“Această comportare creează o atmosferă total necorespunzătoare în cadrul I.M. Lonea, conducând la plecarea unor cadre tehnice şi a unor muncitori cu pregătire în minerit şi în final la dezorganizarea activităţii“, raporta el.
În vara aceluiaşi an, în 4 iulie 1979, „Paul“ scrie şi semnează o nouă notă-raport, în care informează „asupra unor stări de pericol de la sectorul III“. Sursa atrăgea atenţia asupra unor nereguli tehnice, precizând că „vinovaţi de această situaţie se fac conducerea I.M. Lonea şi sectorul II, respectiv şeful sectorului subing B.I.“.
În 4 iulie 1980, „Paul” scrie şi semnează trei note informative, toate despre colegi de-ai lui de la I.M. Lonea. Una dintre ele face referire „la numitul I.A., electrician în cadrul sect III, fiind cunoscut în cadrul sectorului că face parte din secta «martorii lui Iehova» şi care, deşi la serviciu îşi rezolvă în condiţii bune sarcinile ce-i revin, este un element închis, având puţini prieteni şi este în relaţii bune cu lăcătuşul B.L., care face parte din secta penticostală.
În cea de-a doua notă informativă din aceeaşi zi de 4 iulie 1980, se arată: „Sursa vă informează cu privire la numitul O.G. că lucrează în cadrul secţiei III ca miner. Este cunoscut ca un element recalcitrant, tot timpul nemulţumit, comentează ordine şi dispoziţiile care le primeşte. Este predispus întotdeauna să facă gălăgie şi să lucreze cât mai puţin posibil, fiind nemulţumit de condiţiile de lucru şi de câştigurile pe care le realizează. Nu se bucură de încredere şi respectul personalului muncitor din cadrul sectorului, fiind cunoscut ca un om ce vorbeşte mult şi munceşte puţin“. La finalul acestei note informative, după semnătura lui „Paul“, oamenii Securităţii fac nişte menţiuni, din care aflăm că cel vizat, O.G., „are 3 condamnări, propun să fie luat în supraveghere informativă, deoarece poate crea stări de spirit“.
Tot în 4 iulie 1980, „Paul“ scrie şi semnează şi cea de-a treia notă informativă, în care face referire la un alt coleg, despre care nu are deloc cuvinte de laudă, anunţând Securitatea că „numitul N.T., electrician în cadrul sect. III, are o slabă pregătire profesională, uneori absentează nemotivat de la serviciu. În rândul muncitorilor de la sect. III nu se bucură de încredere, fiind cotat neserios şi beţiv. În societate nu a avut manifestări ostile, are viciul beţiei din care cauză are neînţelegeri în familie. Sursa nu cunoaşte ca N.T. să activeze în secte religioase“. La finalul notei, securiştii scriu că „materialul a fost furnizat în baza sarcinilor trasate, se exploatează în copie la mapa elementului, lucrat în supraveghere informativă“, iar la sarcini se precizează: „Colaboratorul a fost instruit şi cu privire la cetăţeni străini“, consemnează Adevărul.
Spre finalul anului 1980, în 20 noiembrie, „Paul“ scrie şi semnează o altă notă informativă, prin care informează Securitatea asupra unor discuţii pe care le-a auzit între colegii lui din mină: „Atmosfera în rândul muncitorilor de la I.M. Lonea este bună, nu se semnalează nemulţumiri sau stări de spirit negative în rândul personalului. Sursa a auzit unele discuţii generale purtate de unii muncitori pe care nu îi cunoaşte cum că în viitor vârsta de pensionare în minerit va fi de 60 de ani, ca şi în celelalte sectoare economice. Aceste discuţii nu aveau însă reacţia de nemulţumire sau de a provoca stări de agitaţie“. În finalul aceleiaşi note, „Paul“ le aduce şi nişte critici unor colegi, precizând: „Sectorul II nu îşi realizează sarcinile de plan, cu toate că are condiţii, dar se înregistrează nepăsare în rândul muncitorilor, aceştia obişnuindu-se să fie sancţionaţi datorită nerealizării planului“.
Câteva zile mai târziu, la 1 decembrie 1980, „Paul” revine cu o nouă notă, scrisă şi semnată de el, prin care informa Securitatea asupra unor probleme de ordin tehnic din cadrul I.M. Lonea, atrăgând atenţia că „pe galeria principală”, „zonă de care răspunde sectorul VIII electromecanic, respectiv m. P.N.”, „în interiorul capului lămpii pot să apară scântei ce ar putea iniţia aprinderea sau explozia metanului”. În urma acestei note informative, Securitatea informează „conducerea I.M. Lonea, care a întreprins măsuri pentru înlăturarea deficienţelor privind întreţinerea şi repararea echipamentelor maşinilor şi aparatelor electrice“. În plus, „Paul“ a primit, mai departe, sarcina de a „urmări înlăturarea stărilor de pericol, va urmări starea de spirit şi starea tehnică“.
În 16 martie 1983, „Paul“ este contactat de locotenent H.M., care obţine de la sursă mai multe informaţii referitoare la discuţiile minerilor din subteran. Apoi, locotenentul H.M. scrie de mână, în aceeaşi zi, o notă raport, cu antetul „Ministerul de Interne / Serviciul Municipal Petroşani“, în care precizează: „În data de 16.03.1983, am contactat pe colaboratorul «Paul», cu care ocazie acesta a arătat următoarele de la I.M. Lonea: în rândul personalului muncitor din subteran sunt discuţii din care reiese faptul că aceştia sunt nemulţumiţi de faptul că în luna februarie, cu toate că mina şi-a realizat sarcinile de plan, ei nu au fost retribuiţi aşa cum au sperat, ca urmare a introducerii noului program de 8 ore în 3 schimburi“.
Conform Adevărul, în 20 decembrie 1983, într-un raport înregistrat cu numărul 0013889/09 şi aprobat de şefii Securităţii, se încetează colaborarea cu sursa „Paul“. Lt. Maj. H.M., cel care a întocmit raportul, precizează în acest document scris de mână următoarele: „Numitul Cozma Miron, (...) de naţionalitate şi cetăţenie română, în prezent subinginer miner la Mina Lonea, a fost recrutat în calitate de colaborator al organelor noastre la data de 07.09.1977, având numele conspirativ «PAUL» şi posedând dosar personal şi mapă anexă nr. 0013889. În perioada scursă de la recrutare şi până în prezent, colaboratorul a furnizat un număr însemnat de materiale informative, care au fost exploatate la momentul potrivit şi în baza cărora au fost întreprinse măsuri specifice muncii de securitate în cadrul obiectivelor economice. Din luna octombrie 1983, susnumitul a devenit membru PCR, fapt pentru care propunem abandonarea colaboratorului şi folosirea lui în continuare ca sursă, cu aprobarea organelor de partid“.
Contactat duminică de Adevărul, Cozma a reacţionat vehement: “În ’77, eu l-am arestat pe Ceauşescu. Eu, angajament? Nu auzi că eu nu am fost membru de partid? Ce, naiba, nu pricepeţi? Eu sunt rocker. Am eu angajament la Securitate? Din 1978, eu am devenit inginer Producţie la Mina Lonea. Întreabă-l câtă bătaie a luat de la mine primul secretar de acolo. În faţa mea nu mişca nimeni pe vremea lui Ceauşescu. Eu n-am avut niciodată vreo relaţie cu Securitatea. Întreabă-l pe Voinea, în 1997, când m-a arestat tâmpitul ăla de Constantinescu, pe care l-am făcut preşedinte, Voinea a scos dosarul din 1977, eu eram arestat, m-a chemat la Procuratura Militară să-mi spună ce ordine a primit şi a început să râdă. Făcea mişto că «să te fac erou, dar cum să te fac erou?». Astea sunt invenţii scriptice ale unora. Ale Securităţii, pentru că, repet, eu nu aveam relaţii cu Securitatea. Eu n-am fost niciodată membru de partid. Încă mi-am bătut joc de ei, de comunişti”.
“Eu nu-mi aduc aminte numele «Paul» şi sunt un om care îşi aduce aminte şi când l-a înţepat albina, când aveam şase ani. Eu, în 1978, eram deja inginer-şef Producţie la Mina Lonea. Eram conducătorul minei, pe schimburi nu mişca nimeni, eu eram directorul minei. Cum, naiba, nu eram membru de partid până în 1983? Boantă, care era directorul minei, m-a pus, când am venit în 1978 la Lonea, direct inginer-şef Producţie. Despre cine să dau note informative? Despre mineri? Păi, eram şeful lor. Ştii ce le făceam la mineri? Îi rupeam cu bătaia. Eu le spuneam că nu le iau banii să le dau la comunişti, dar le spuneam că-i rup cu bătaia. Şi îi rupeam cu bătaia. Astea sunt invenţii scriptice. Poate au făcut nişte înscrisuri sub semnătura mea. Eu sunt rocker din 1970, am ţinut discotecă în Bucureşti, ţineam discotecă în şapte oraşe, am ţinut discotecă pentru 9.000 de studenţi”, declară el.
În interviul acordat, duminică, ziarului „Adevărul”, Cozma explică şi de ce a avut nevoie de pumn, pentru a rezolva unele lucruri, de-a lungul vieţii: „Dacă nu eram violent, eram mort de mult. La Penitenciar la Jilava, în faţa mea, toţi şmecherii voştri din Bucureşti n-au mişcat. Cu Spoitoru, cu Cămătarii, n-a mişcat nimeni. Nici garda! Toţi şmecherii voştri pe care-i faceţi mari voi. Eu am fost şapte ani şeful deţinuţilor. Şapte ani. Pardon? De ce m-au ales? Pentru mine e o mândrie, da! Vrei să-ţi spun un lucru? Nu Monica Macovei, tot eu am făcut reforma. Eu am făcut reforma, în 1999, în puşcării, nu Monica Macovei, comunista Monica Macovei, sau alţi minişti lu’ peşte”.
După ce cotidianul „Adevărul“ a publicat dosarul de la Securitate al lui Marian Munteanu, în care acesta a semnat note informative cu numele conspirativ „Ioan“ (între 28 martie 1988 şi 2 martie 1989), furnizând note informative despre pofesori, despre studenţii străini şi despre Petre Ţuţea, Miron Cozma se declara „dezamăgit”.
„Am crezut în acest tânăr. Dar am aflat că terminase cu fosta Securitate şi începuse cu noua Securitate“, afirma Miron Cozma. Rugat să-i transmită un mesaj lui Marian Munteanu, el a răspuns: „În primul rând, să-l ferească Dumnezeu să dea ochii cu mine“.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
