Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a recunoscut că a sperat să facă "mai mult" în ceea ce priveşte controlul imigraţiei ilegale, care a crescut de la victoria istorică a partidului său de extremă dreapta în alegerile de acum un an, potrivit AFP.
"Este clar că ne aşteptam la mai mult în materie de imigraţie atunci când am muncit atât de mult", a declarat ea într-un interviu acordat postului italian de televiziune TG1, difuzat sâmbătă seara pentru a marca aniversarea acelei victorii.
"Rezultatele nu sunt cele pe care le-am sperat. Este cu siguranţă o problemă foarte complexă, dar sunt sigură că vom ajunge la fondul problemei", a continuat ea.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Partidul post-fascist Fratelli d'Italia al lui Meloni a fost ales în mare parte pe baza promisiunii de a reduce imigraţia în masă în Italia. Dar numărul sosirilor cu ambarcaţiuni din Africa de Nord a crescut, cu peste 130.000 de migranţi înregistraţi de Ministerul de Interne până acum în acest an, faţă de 70.000 în aceeaşi perioadă din 2022.
După ce 8.500 de persoane au ajuns pe mica insulă Lampedusa în doar trei zile la începutul acestei luni, Meloni a cerut Uniunii Europene să facă mai mult pentru a ajuta la reducerea presiunii.
Bruxelles-ul a fost de acord să intensifice eforturile şi a anunţat săptămâna aceasta că va începe să deblocheze bani către Tunisia - de unde pleacă multe ambarcaţiuni - ca parte a unui pact pentru a stopa migraţia din această ţară.
Dar principalul partener de coaliţie al lui Meloni, vicepremierul Matteo Salvini, din partidul anti-imigraţie Liga, a respins eforturile UE de a gestiona afluxul de sosiri, pe care le-a descris drept un "act de război".
Liga a condamnat, de asemenea, guvernul german în acest weekend pentru finanţarea unui ONG care efectuează salvări pe mare în Mediterana, afirmând că aceasta reprezintă o "interferenţă foarte gravă" în afacerile italiene.
Ministrul Apărării, Guido Crosetto, membru al partidului lui Meloni, a declarat şi el duminică pentru cotidianul La Stampa că a fost o decizie "foarte gravă" care a pus Italia "în dificultate".
"Dacă Germaniei i-ar păsa de oamenii aflaţi în dificultate şi ar vrea cu adevărat să ne ajute să salvăm vieţi, ar putea să ne ajute să luptăm serios împotriva criminalilor care fac trafic de fiinţe umane", a declarat el duminică seara.
La rândul său, Ministerul german al Afacerilor Externe a confirmat că acordă între 400.000 şi 800.000 de euro fiecare pentru două proiecte, "pentru sprijinirea pe uscat în Italia a persoanelor salvate pe mare şi proiectul unui ONG pentru operaţiuni de salvare pe mare".
Salvini, care a închis porturile italiene pentru navele de salvare a migranţilor atunci când era la guvernare în 2019, face presiuni pentru o abordare mai dură.
De la venirea la putere, guvernul lui Meloni a restricţionat activităţile navelor de salvare, pe care le acuză că încurajează migranţii, promiţând în acelaşi timp să reprime contrabandiştii.
De asemenea, a încercat să încurajeze repatrierea migranţilor care nu sunt eligibili pentru azil, în special prin construirea de noi centre de detenţie şi prin prelungirea duratei de detenţie.
Un decret publicat săptămâna aceasta în jurnalul oficial prevede, de asemenea, că migranţii care aşteaptă o decizie de azil vor trebui să plătească un depozit de 5.000 de euro sau riscă să fie trimişi într-un centru de detenţie.
Partidul Democrat, de centru-stânga, a declarat într-o notă la începutul săptămânii că "în materie de imigraţie, dreapta italiană a eşuat". "Continuă pe o cale demagogică şi conştient cinică, dar mai ales una total ineficientă în ceea ce priveşte respectarea şi protejarea drepturilor omului şi protejarea intereselor Italiei", a spus PD.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.