Augustin Lazăr, propus de ministrul Justiţiei pentru funcţia de procuror general al României, a spus, joi dimineaţă, la intrarea la CSM, unde susţine interviul pentru această funcţie, că îşi doreşte un Minister Public "mai eficient şi mai integru, în sluja interesului public".

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Augustin Lazăr, a ajuns la CSM în jurul orei 9.15, interviul fiind programat de la ora 10.00..

"Prin proiectul meu doresc reformarea radicală a Ministerului Public, vreau un Minister Public mai efcient, mai integru, o instituţie în slujba interesului public. Vreau o instituţie care să fie altfel decât până acum, cu o faţă europeană şi cu standarde europene", a afirmat Augustin Lazăr, întrebat de jurnalişti despre proiectul său de management.

Evenimente

31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii

Întrebat dacă are emoţii, el a răspuns: "Poate emoţii pozitive".

După interviu, avizul consultativ al Secţiei pentru procurori va fi transmis către Ministerul Justiţiei (MJ). Planul de management al lui Lazăr prevede că "pentru buna organizare a activităţii este necesar ca sarcinile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) să fie repartizate plecând de la atribuţiile, competenţele şi responsabilităţile fiecărei persoane, astfel încât fiecare procuror să fie valorizat şi să facă munca la care se pricepe cel mai bine şi faţă de care are înclinaţie. Tototdată, trebuie respectată «regula celor doi» în sensul ca, pentru fiecare tip de activitate, să existe cel puţin două persoane calificate".

O altă propunere a lui Augustin Lazăr este aceea de a elabora o strategie clară, pe o perioadă de 3-5 ani, în domeniile relevante ale Ministerului Public.

Lazăr mai propune consultarea periodică asupra problemelor activităţii curente cu procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, prin constituirea Consiliului procurorilor generali, la ale cărui adunări să fie invitaţi membrii Secţiei pentru procurori a CSM, procurorii şefi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), ministrul Justiţiei, directorii Institutului Naţional al Magistraturii (INM).

La capitolul resurse umane, Augustin Lazăr propune raţionalizarea activităţii parchetelor cu activitate redusă, fie prin desfiinţarea acestora, fie prin reducerea corespunzătoare a schemelor de personal.

Candidatul nominalizat de ministrul Justiţiei mai propune extinderea reţelelor de procurori anume desemnaţi şi la alte categorii de infracţiuni, cum ar fi accidentele aviatice sau cele care vizează patrimoniul cultural.

După intervievarea lui Augustin Lazăr, CSM va transmite, pe 22 aprilie, avizul consultativ la Ministerul Justiţiei.

Ministrul Justiţiei l-a propus, în 1 aprilie, pe Augustin Lazăr, şeful Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, pentru funcţia de procuror general al României şi a transmis propunerea la CSM. Lazăr a fost propus de ministrul Justiţiei pentru că "are viziunea managerială, determinarea şi autoritatea necesară pentru reformarea şi consolidarea Ministerului Public".

În desemnarea propunerii, ministrul Justiţiei a avut în vedere îndeplinirea criteriilor de integritate, vechimea neîntreruptă în Ministerul Public, experienţa profesională şi managerială relevantă şi capacitatea decizională.

Augustin Lazăr are o experienţă relevantă în management judiciar, având o vechime în funcţia de procuror de 34 de ani, dintre care 18 ani în funcţii de conducere. Din funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Lazăr a coordonat şi instrumentat cauze complexe, cum ar fi urmărirea şi repatrierea tezaurelor sustrase din situl Sarmizegetusa Regia, în care a fost necesară o vastă cooperare judiciară internaţională.

Anterior, ca procuror şef la secţia anticorupţie, urmărire penală şi criminalistică din cadrul PICCJ, Lazăr a participat nemijlocit la acţiunea de reformare şi modernizare a Ministerului Public, care a generat premisele creării structurilor specializate de parchet din cadrul acestei instituţii, a precizat MJ.

Potrivit Legii 303/2004, procurorul general al PICCJ este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Pentru funcţia de procuror general al României au mai candidat Codruţ Olaru - adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Oana Andrea Schmidt-Hăineală – procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov cu grad de parchet de pe lângă Curtea de Apel, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, şi Gheorghe Ivan – procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Funcţia de procuror general al României a rămas vacantă din 2 februarie, după ce Tiberiu Niţu a demisionat, el fiind urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul fostului ministru al Internelor Gabriel Oprea privind însoţirea cu coloană oficială. Conducerea Ministerului Public este asigurată interimar de Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general.

Întrucât mandatul lui Tiberiu Niţu s-a încheiat cu trei luni mai devreme, Ministerul Justiţiei a lansat, în 17 februarie, procedura pentru ocuparea acestei funcţii. Deşi scrisoarea pentru depunerea candidaturii putea fi trimisă la Ministerul Justiţiei din 17 februarie până în 16 martie, toţi candidaţii au ales să îşi depună candidatura în ultima zi. 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.