,,Cei mai mulţi dintre noi nu se îndreaptă spre 2022 cu acelaşi sentiment de uşurare şi entuziasm cu care am intrat în 2021. Recunoaştem acum că virusul nu va dispărea prea curând, mai ales că cetăţenii din unele ţări nu au acces la vaccinuri eficiente, iar alţii le resping, alegând să ţină seama de conspiraţii politizate mai degrabă decât de ştiinţă. Vedem mai clar fracturile din societăţile noastre şi, poate, şi din viaţa noastră personală şi profesională. Călătoria, sperăm, nu va fi nici pe departe la fel de accidentată ca în 2020, dar pasagerii inteligenţi îşi vor ţine centurile de siguranţă legate.’’

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

A crescut în domeniul cercetării de piaţă şi în lumea publicităţii, dar eticheta de care nu va scăpa niciodată este că a popularizat conceptul de ,,metrosexual’’ în 2003, spune despre ea Marian Salzman, Senior Vice President of Global Communications Philip Morris International (PMI). Şi-a folosit abilităţile de recunoaştere a modelelor încercând să identifice oportunităţi pentru mărcile la care lucra, iar azi este unul dintre cei mai renumiţi trendspotteri. Anticipator al tendinţelor viitorului, Marian Salzman sintetizează 22 de trenduri pentru anul care urmează. Iată-le pe primele 11:

1.      GUVERNAREA HAOSULUI

Haosul a devenit un fenomen pe steroizi. Am sperat ca în afaceri sau în instituţiile publice să fie oameni suficient de deştepţi ca să pună ordine în haos. Dar limitele acestei convingeri au fost testate în momente de tensiune maximă: 9/11, criza financiară din 2007-2008, evenimentele meteorologice extreme şi, acum, pandemia globală.

CE URMEAZĂ: Cei mai mulţi vor să simtă că deţin controlul, chiar dacă iluzoriu. Pentru majoritatea, viaţa şi lumea vor deveni pur şi simplu şi mai complexe, mai haotice, aşa că va trebui să ne recalibrăm aşteptările. Să acceptăm complexitatea ca normă şi să găsim puncte de calm şi claritate: săptămâni de lucru reduse, meditaţii stimulate în realitatea virtuală şi chiar medicamente psihotrope.

            2. ANGST ESTE NOUL NORMAL

Pentru o vreme, cultura ne-a contracarat supărarea cu mesaje vesele „Nu-ţi face griji, fii fericit” şi „Viaţa este bună”. A existat chiar şi o disciplină, psihologia pozitivă. Sunt idei frumoase, dar ele nu schimbă realitatea care alimentează teama şi neliniştea. ,,Angst’’ a fost unul dintre cuvintele-semnătură pentru Marian Salzman. Şi nu va dispărea nici în 2022. Generaţia care creşte sub cerul întunecat al schimbărilor climatice, COVID-19 şi perspectivele economice incerte spre sumbre nu se uită către un viitor plin de promisiuni şi prosperitate. Spre deosebire de părinţii şi bunicii lor, Generaţia X nu se aşteaptă ca viaţa să fie mai bună decât a generaţiei dinainte, iar asta înseamnă două opţiuni: să lupte pentru o schimbare colectivă radicală sau să încerce să devină numărul unu.

            3. SĂNĂTATEA MINTALĂ IESE LA LUMINĂ

Nu cu mult timp în urmă, sănătatea mintală era un subiect discutat în şoaptă, în spatele uşilor închise. Nicio persoană publică nu aborda subiectul, darămite să admită că nu a fost mereu în cea mai bună formă.

În zilele noastre, este greu să nu auzi vorbindu-se despre acest subiect. Celebrităţi ca Prinţul Harry al Marii Britanii, Lady Gaga, J.K. Rowling sau Dwayne „The Rock” Johnson discută deschis despre lupta lor cu anxietatea şi depresia şi îndeamnă pe oricine să ceară ajutor. Rata abuzului de substanţe, dependenţa de alcool şi gândurile sau comportamentele suicidale, cunoscute acum ca „boli ale disperării”, au făcut titluri încă dinainte de pandemie.

CE URMEAZĂ: Este momentul propice pentru adoptarea pe scară largă a programelor, instrumentelor şi tehnologiilor care promovează o stare mintală bună. Telefoanele inteligente oferă aplicaţii sau dispozitive de neurofeedback portabile, iar companiile înţeleg beneficiile îngrijirii minţii angajaţilor. Deja, multe multinaţionale importante, ca Bristol Myers Squibb, PMI şi Whirlpool, pun în aplicare sisteme de sprijin, inclusiv grupuri de resurse ale angajaţilor care promovează diversitatea şi incluziunea.

            4. PUNEM ROTIŢELE ÎN MIŞCARE

Vor prelua roboţii toate locurile de muncă bune din clasa de mijloc sau vor deschide calea pentru mai multe locuri de muncă? În timpul pandemiei, milioane de angajaţi au descoperit că o navetă lungă nu se justifică şi că pot fi la fel de eficienţi, ba chiar mai fericiţi lucrând de acasă. Alţii, în joburi cu statut scăzut şi prost plătite cum sunt cele din industria restaurantelor şi ospitalităţii, s-au trezit întrebându-se dacă slujbele lor merită efortul. Toate discuţiile despre „când lucrurile revin la normal” au lăsat loc conştientizării că nu toată lumea este dispusă să revină la vechea normalitate.

CE URMEAZĂ: Angajaţii se vor gândi mai bine ce vor sau cu ce sunt dispuşi să se mulţumească, iar organizaţiile vor lupta să le ofere combinaţia potrivită de cereri şi beneficii. Aranjamentele de la distanţă şi hibride vor face parte din nou flexibilitate corporatistă.

Companii tehnologice precum Meta, Google şi Twitter au deja politici de lucru la distanţă. LinkedIn le-a oferit celor aproape 16.000 de angajaţi o săptămână liberă plătită, ca să prevină epuizarea, iar multe companii vor urma exemplul.

            5. GAŞCA DE APTITUDINI

De generaţii, oamenii din întreaga lume investesc în educaţia formală, în studii superioare, cu masterat şi doctorat. Cu timpul, abilităţile lor sunt depăşite sau devin inutile şi mulţi se confruntă cu perspectiva de a fi înlocuit de inteligenţa artificială. Fie că este vorba de perfecţionare sau recalificare, numitorul comun este valoarea practică a unei aptitudini. Informaţiile sunt acum disponibile pentru oricine cu o conexiune la internet, iar cunoştinţele vor deveni mai puţin valoroase. Dar ceea ce ştii să faci devine mai preţuit şi mai bine monetizat.

CE URMEAZĂ: Companiile cu experienţă identifică proactiv lacunele de competenţe în rândul angajaţilor şi caută să le actualizeze abilităţile repede şi rentabil cu resurse online, seminarii, instruire practică, mentorat şi coaching.

            6. AMERICA NU-PREA-FRUMOASĂ

Ce au Microsoft, Google, IBM, Adobe şi Twitter în comun după noiembrie 2021? Toţi directorii lor executivi s-au născut în India. Între 2000 şi 2010, aproape 14 milioane de imigranţi au ajuns în SUA în căutarea visului american. Oameni ambiţioşi din toată lumea au ales colegiile şi industria tehnologică americană, ajutând la creşterea companiilor care au devenit giganţi la nivel mondial.

Rupturile de la sfârşitul anilor ’90 nu s-au diminuat. America suferă încă efectele crizei din 2007-2008, iar alegerile din 2016 au scos la iveală o ţară sfâşiată de polarizare politică şi culturală, vulnerabilă la dezinformare. Milioane de americani continuă să considere COVID-19 o farsă şi unul din cinci adulţi spune că nu se va vaccina niciodată. Tot câteva milioane cred că alegerile din 2020 nu au fost câştigate de Joe Biden şi că asaltul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului S.U.A. a fost paşnic.

CE URMEAZĂ: Realitatea Americii poate fi mult mai frumoasă.

            7. CE SE ÎNTÂMPLĂ CU ORAŞELE

Definiţia de bază a civilizaţiei este „o societate formată din oraşe”. Se vor demoda oraşele, inversând o tendinţă la fel de veche ca civilizaţia însăşi?

Pandemia ne-a făcut să înţelegem că oraşele oferă un mediu favorabil nu doar pentru oameni, ci şi pentru agenţii patogeni. Locuitorii din suburbii au încetat să facă naveta, iar cei care şi-au permis s-au gândit să se mute în locuri cu mai puţină aglomeraţie şi mai mult spaţiu verde, lăsând în urmă oraşe ciudat de liniştite, cu tranzit mult sub capacitate, cu restaurante şi teatre închise şi cu administratori îngrijoraţi de scăderea veniturilor. Totuşi, valuri constante de oameni cred că vor găsi mai multe oportunităţi într-un oraş decât acasă, iar COVID-19 este puţin probabil să modifice acest calcul.

CE URMEAZĂ: În părţile mai bogate ale lumii, unii locuitori ai oraşelor pot simţi că oportunităţile nu se mai potrivesc costurilor şi decid să se mute, dar cetăţile pline de resurse sunt departe să cedeze bătălia. În schimb, îşi caută echilibrul inclusiv prin „recuperare verde”: mai multă verdeaţă, mai puţin trafic auto şi poluare, locuinţe mai accesibile şi mai multă micromobilitate. Unele plănuiesc să devină oraşe de 15 minute, unde toate nevoile unui rezident pot fi atinse într-un sfert de oră cu piciorul sau bicicleta. Seul este şi mai ambiţios, plănuind oraşul de 10 minute.

            8. HIPERLOCALISMUL CREŞTE (DIN NOU)

De zeci de ani, spunem că „local este noul global”, dar COVID-19 a adăugat un nou element. Oamenii s-au limitat la casele lor, recunoscători că pot să iasă măcar în jurul blocului. Internetul a oferit conexiuni binevenite cu lumea, permiţându-ne să lucrăm de acasă, să ne conectăm cu prietenii şi familia pe Zoom, să consumăm divertisment şi să facem cumpărături online, dar suntem tot mai atenţi la comunităţile fizice. Nu doar la ratele de transmitere a virusului sau la capacitatea spitalelor, ci şi la cum merg magazinele locale şi angajaţii lor. Unii dintre noi am putut să ne ajutăm vecinii pe care nici nu ştiam cum îi cheamă înainte de restricţii.

CE URMEAZĂ: Mai devreme sau mai târziu, lumea va stabili un fel de nouă normalitate. Oamenii vor vrea să scape de ataşamentul local şi să călătorească din nou, dar creşterea costurilor cu combustibilul, schimbările climatice şi efectele persistente ale pandemiei vor face viaţa hiperlocală mai atractivă ca niciodată.

            9. NOII ,,BĂIEŢI RĂI’’: BIG TECH ŞI SOCIAL MEDIA

Oamenilor le plac băieţii răi. În cărţi sau în filme, ne place să avem răufăcători pe care să-i urâm, iar pe măsură ce viaţa şi problemele ei devin mai complexe, poate fi o uşurare să identifici băieţii răi. Totuşi, gândirea în alb şi negru a făcut loc nuanţelor de gri.

CE URMEAZĂ: Există o piaţă mare şi în creştere pentru adevăraţii răufăcători cu calităţi aparente. Aşa începe lupta împotriva companiilor de tehnologie şi social media, în special cu Facebook. Reevaluăm cât de mult din datele noastre personale confidenţiale suntem dispuşi să predăm unora despre care mulţi nu mai consideră că acţionează cu bună-credinţă.

            10. HEDONISMUL MUT ÎN EPOCA POST COVID

Ultima dată când planeta a fost lovită de un virus mortal a fost cu un secol în urmă, când pandemia de gripă din 1918-1919 a ucis cam 50 de milioane de oameni. Soarta sumbră a făcut loc pentru nebunii ani ’20, când noile tehnologii, maşini, radiouri, gramofoane, au devenit mainstream şi au deschis economia şi o nouă cultură plină de energie exuberantă, în jurul muzicii şi a cinematografiei. E greu să nu vezi paralele cu ce trăim azi. Lumea se pregăteşte să iasă din blocajele aduse de COVID-19. Noile tehnologii devin mainstream (Zoom, realitate virtuală, AI, tehnologie genetică, criptomonede), dând naştere la noi averi şi culturi.

CE URMEAZĂ: În anii 1920, divertismentul, cumpărăturile şi socializarea implicau ieşiri în oraş. În anii 2020, există mult mai multe stimulente să rămâi în interior şi să construieşti un mediu propice pentru streaming, socializare online şi creativitate.

            11. AGENŢII SCHIMBĂRII vs CULTIVATORI DE COEZIUNE

Ni s-a spus în ultimii ani că „singura constantă este schimbarea”, „schimbarea este inevitabilă”, „schimbă-te sau dispari”, „schimbarea este bună”, iar o scanare rapidă prin LinkedIn şi site-urile de locuri de muncă va confirma popularitatea agentului de schimbare.

CE URMEAZĂ: Agenţii de schimbare vor avea în continuare un rol în lumea post pandemie, dar un alt tip de catalizator va fi la mare căutare. Cultivatorii de coeziune vor aduce laolaltă părţile împrăştiate de pandemie fie din interiorul organizaţiei, fie din poziţia de consultanţi externi. Ei vor şti să promoveze echilibrul potrivit într-o lume în care angajaţii au devenit mai exigenţi şi mai conştienţi din valoarea lor. Impactul agenţilor de coeziune va apărea în cheia indicatorilor de retenţie a talentelor şi în evaluările de satisfacţie a angajaţilor. În astfel de poziţii şi titluri se va muta cu siguranţă spaţiul corporativ în 2022 şi nu numai.

            „Pentru majoritatea oamenilor, viaţa şi lumea vor deveni mai complexe, mai haotice, aşa că va trebui să ne recalibrăm aşteptările. Ar trebui să acceptăm complexitatea ca normă, să o îmbrăţişăm în măsura în care putem şi să găsim modalităţi prin care să ne construim puncte de calm şi claritate”, este recomandarea lui Marian Salzman. Dar oare e suficient?

            Pentru o perspectivă completă, citeşte şi următoarele 11 previziuni pentru anul 2022, aşa cum îl vede unul dintre cei mai cunoscuţi trendspotteri ai lumii.

(Material realizat cu sustinerea Philip Morris)

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.