Vicepremierul Dragoş Anastasiu a prezentat, marţi, măsurile privind reforma companiilor de stat, care cuprind reducerea numărului de membri în CA-uri, reducerea remuneraţiilor, plafonarea beneficiilor, iar funcţionarii publici să nu poată să facă parte decât dintr-un singur consiliu de administraţie, în prezent aceştia putând face parte din două astfel de consilii.
Dragoş Anastasiu a prezentat măsurile propune privind reforma companiilor de stat El a anunţat că o primă măsură vizează reducerea numărului de membri din Consiliile de Administraţie şi de Supraveghere.
”Ce propunem noi: La regiile autonome, de la 3 - 5 membri, la 3 membri maxim, la societăţile cu sistem unitar de la 3-7 membri să mergem la trei membri maxim. Societăţile cu sistem dualist sau companiile mari, peste 50 de milioane şi cu peste 200 de angajaţi de la 5-7 membri să mergem la 3-5 membri. Şi mai există o categorie de firme foarte mari şi care se supun unor reguli speciale care au şi reglementări europene şi la care va trebui să fim foarte atenţi, pentru că nu vrem să stricăm nimic din pixul guvernamental şi vrem să ne asigurăm că facem bine şi nu facem rău. Deci există această categorie la care va trebui să ne uităm special. Analiza a început şi va trebui să facem terapie individuală de la companie la companie”, a spus vicepremierul.
Anastasiu a anunţat şi reducerea remuneraţiilor membrilor din Consiliile de Administraţie.
Astfel, membrii neexecutivi, cei care nu sunt şi directori, de până la 3 indemnizaţii, de 3 ori salariu mediu pe ramură, de la 3X mergem la 2X, indemnizaţia fixă, iar la executiv indemnizaţia fixă de la 3-6 o ducem la 3 maxim, iar cea variabilă de la 3-6 la 2.
”De ce? Pentru că dacă ne uităm peste tot în companiile private şi în Europa la companiile de stat, partea fixă e în general mai mare decât partea variabilă, şi dacă la noi cumva a fost invers, încercăm să intrăm într-o normalitate. Directorii generali, componenta fixă a fost 3-6, propunem 3. Componenta variabilă 3-6, propunem 2”, a spus el.
Despre plafonarea beneficiilor, Anastasiu a spus că au existat şi există alte beneficii şi nu ne referim la maşină de serviciu, laptop, deplasări cu diurnă, telefon, pentru că astea nu sunt din punctul lor de vedere benefici, dar se referă la plata de cazare, dacă este în alt oraş, sume oferite pentru plata electricităţii, indemnizaţii de concediu, de odihnă şi alte asemenea, care vor fi plafonate la maxim 10% din remuneraţia totală fixă.
”Pentru funcţionarii publici, propunem ca să nu poată să facă parte decât dintr-un singur consiliu de administraţie, nu din două sau mai multe, acum erau două”, a mai spus Anastasiu.
Vicepremierul a mai spus că există un termen de prescripţie pentru sancţiuni pe care AMEPIP le pune şi anume de la şase luni la un an.
”Mărim termenul de prescripţie, adică nu se mai şterg greşelile atât de repede”, a mai spus el.
El a anunţat şi extinderea situaţiilor de sancţiune.
”Dacă în acest moment companiile nu pornesc cu şase luni înainte procesul de selecţie, înainte de expirarea termenului mandatelor, procesul de selecţie nu au sancţiuni, o să propunem să fie sancţionate şi de asemenea neînchiderea procedurii în timp de 150 de zile. Deocamdată spunem ok, să fie 150 de zile, dar dacă se prelungeşte, nu se întâmplă nimic”, a subliniat el.
Vicepremierul s-a referit şi la accelerarea reformei companiilor de stat.
”În momentul de faţă avem nişte termene foarte largi până la care companiile au obligaţia să se reformeze. Noi propunem acum trei luni pentru analiză, deci toate companiile care sunt pe pierdere, dar nu numai, şi cele care sunt de profituri mici şi care se pot fuziona, se pot desfinţa sau poate să facă alte tipuri de clustere vor avea trei luni la dispoziţie să facă o analiză şi trei luni după aceea să înceapă demersurile pentru eficientizare, oricare va fi procesul cu eficientizare decis”, a anunţat Anastasiu.
Dragoş Anastasiu a spus că, în ceea ce priveşte AMPIP, în momentul de faţă avem împărţite companiile în local şi central.
”Trebuie să ne ocupăm de guvernanţa corporativă la nivelul tuturor companiilor care au proprietate publică, dar există un focus special pe companiile centrale, faţă de companiile locale. La locale este multă supraveghere şi monitorizare la un an, la cele centrale, sunt obligaţiile mai multe. Ne propunem să ne uităm mai degrabă la companiile de impact şi companiile de mai puţin impact. Propunerea pe care o să o facem este, respectând guvernanţa corporativă la toate companiile, focusul AMEPIP să fie pe cele 315 companii care au 96-97% din cifră de afaceri. Şi ce trebuie să facem la AMPIP este să terminăm procesul de selecţie, pentru că aici am fost penalizaţi de pe Comisia Europeană, iar acest proces de selecţie trebuie să-l facem atât de profesionist încât să nu mai aibă nimeni nimic de comentat”, a mai spus el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
