Plenul Camerei Deputaţilor a dezbătut, luni, moţiunea simplă la adresa ministrului Energiei, Bogdan Ivan, intitulată „România în beznă – falimentul programat al sistemului energetic naţional”. Moţiunea a fost respinsă de deputaţi, cu 88 de voturi ”pentru” 193 împotrivă şi 7 abţineri iar un parlamentar nu a votat.
UPDATE - Moţiunea simplă la adresa ministrului Energiei a fost respinsă de plenul Camerei Deputaţilor, cu 88 de voturi ”pentru” 193 împotrivă şi 7 abţineri iar un parlamentar nu a votat.
ŞTIREA INIŢIALĂ - În moţiunea simplă, AUR susţine că, în ciuda „crizei fără precedent din sectorul energetic”, actualul ministru nu a făcut nimic concret pentru combaterea acesteia, ci a rămas „impasibil în faţa închiderii capacităţilor inerţiale energetice”, ca urmare a angajamentelor europene pe care clasa politică şi le-a asumat, dar care, în opinia alianţei, se dovedesc păguboase pentru interesele economice şi de securitate naţională.
Aceeaşi sursă menţionează că, în acest context, România a ajuns la „una dintre cele mai contraperformante situaţii la nivel european”, adică are „o reţea instabilă, cu pierderi uriaşe, cu preţuri explozive şi o populaţie adusă în pragul sărăciei energetice”.
„Dar România are şi cele mai mari preţuri la energie din UE, raportate la puterea de cumpărare reală. O gospodărie medie cheltuieşte 20–25% din venituri pe energie – dublu faţă de media UE, iar industria e sufocată, populaţia trăieşte în frig şi teamă. Ţara care lumina Balcanii trăieşte acum cu frica întreruperii curentului. Acestea rezultă nu din analize sumare, ci din analize de profunzime!”, se arată în textul moţiunii depuse de grupul parlamentar AUR din Camera Deputaţilor.
Alianţa precizează că în perioada 2021–2026, guvernul a acceptat închiderea grupurilor energetice de la Rovinari, Turceni, Işalniţa şi Craiova, însumând peste 3.500 MW de capacitate stabilă, iar în locul lor, s-au promis parteneriate de tranziţie cu OMV Petrom, ALRO şi Tinmar, însumând doar 1.700 MW, dintre care cea mai mare parte nesincronă (fotovoltaică).
„În paralel, CE Oltenia a fost adusă în pragul lichidării, după un împrumut de 251 de milioane de euro, neacoperit nici până astăzi. Deşi compania a investit peste 1 miliard de euro în modernizări, guvernul a decis închiderea unor grupuri perfect funcţionale. Centrala de la Iernut, începută în 2019, nu este nici astăzi finalizată, iar proiectul de la Târniţa–Lăpuşteşti nu are nici măcar contract semnat”, se arată în textul citat.
AUR a mai informat că a iniţiat un proiect de lege pentru modificarea OUG 108/2022 care vizează „o schimbare de direcţie: o tranziţie energetică care să ţină cont de oameni, de locurile de muncă, de nevoile reale ale ţării”.
„Vorbim de un un proiect născut din dialog cu oamenii din teren, cu minerii, cu inginerii, cu familiile care trăiesc din munca lor şi care văd cum li se fură viitorul”, se mai arată în textul moţiunii simple a AUR.
Potrivit aceluiaşi document, România a ajuns în top 5 cele mai scumpe ţări din Uniunea Europeană la energie electrică, raportat la puterea de cumpărare, cu un nivel de 32,35 PPS/100 kWh (Eurostat, 2025).
AUR precizează că, în plan financiar, România a intrat într-o „spirală a împrumuturilor”.
„Doar în 2025, guvernul a contractat peste 50 de miliarde de euro – echivalentul a 259 miliarde lei, din care 100 de miliarde reprezintă datorii vechi „rostogolite”. Dobânzile depăşesc 7%, ceea ce înseamnă că în 10 ani datoria publică se va dubla, fără ca infrastructura energetică să beneficieze de investiţii reale”, se mai arată în textul moţiunii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
