Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a susţinut vineri, în cadrul Reuniunii Asociaţiei Senatelor din Europa, că tolerarea, inclusiv de către unii parteneri europeni, a sistemului paralel de administrare a luptei împotriva corupţiei în România a dus la promovarea imaginii ţării ca fiind una cu un nivel crescut de corupţie şi inducerea unei percepţii că România este condusă de "penali şi corupţi". Tot el spune că majoritatea parlamentară va restitui Parlamentului întreaga sa autoritate etică şi politică de reprezentant al naţiunii şi de corp legiuitor suveran, cu scopul principal de a menţine coeziunea în interiorul societăţii prin asigurarea unei guvernări democratice, care protejează cetăţeanul şi viaţa politică de tentaţia imixtiunii neconstituţionale a instituţiilor de forţă. Totodată, el transmite Uniunii Europene să aibă drept preocupare fundamentală soluţionarea problemelor cetăţenilor.
Tăriceanu spune că existenţa şi tolerarea, inclusiv de către unii din partenerii noştri europeni, a sistemului paralel de administrare a luptei împotriva corupţiei în România “a avut două rezultate cu efecte foarte greu de corectat”. El vorbeşte despre promovarea imaginii României ca ţară cu nivel crescut de corupţie.
“În primul rând, a promovat imaginea României ca ţară în care incidenţa corupţiei se măsoară prin numărul de arestări şi rechizitorii instrumentate de instituţii care se dovedeşte astăzi că s-au lăsat ele însele corupte de exerciţiul puterii nelimitate prin deformarea mecanismelor de control şi verificare reciprocă prevăzute de Constituţie. Rechizitoriile au determinat demisii la nivel înalt şi în multe din cazuri dosarele înaintate nu au conţinut nici măcar probe pe baza cărora să poată fi dovedită existenţa faptei incriminate. Achitări de răsunet au confirmat natura politică a multor cazuri şi au dovedit în acelaşi timp injusteţea modului în care justiţia a fost administrată”, a spus Tăriceanu.
El acuză şi faptul că a fost indusă percepţia că România este condusă de “corupţi şi penali”.
“În al doilea rând, a indus o percepţie generalizată şi profund nedreaptă despre România ca ţară ale cărei destine sunt conduse politic de către legiuitori şi guvernanţi corupţi şi penali. Aşadar, pe de o parte au fost influenţate negativ posibilităţile ţării de a contribui semnificativ la construcţia europeană, prin continuarea pe termen nedefinit a Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi prin amânarea sine die a aderării României la Acordul de la Schengen. Pe de altă parte, instituţiile europene s-au arătat aprioric critice faţă de reformele propuse în Parlament de coaliţia de guvernare cu scopul de a corecta unele derapaje în administrarea justiţiei şi în modul de operare ale unora dintre instituţiile de forţă”, a mai explicat preşedintele Senatului.
El susţine că reprezentanţii din majoritatea parlamentară sunt hotărâţi să restituie Parlamentului întreaga sa autoritate etică şi politică de reprezentant al naţiunii şi de corp legiuitor suveran, cu scopul principal de a menţine coeziunea în interiorul societăţii noastre prin asigurarea unei guvernări democratice, care protejează cetăţeanul şi viaţa politică de tentaţia imixtiunii neconstituţionale a instituţiilor de forţă.
Tăriceanu afirmă că preocupare UE trebuie să fie preocuparea fundamentală pentru soluţionarea problemelor cetăţenilor, iar “unitatea” nu înseamnă un nucleu mai dur, cum nici “diversitatea” nu este totuna cu divizarea.
“Consider că este absolut necesar să putem transmite, prin tot ceea ce întreprindem, un mesaj politic fără echivoc: preocuparea fundamentală a Uniunii Europene trebuie să rămână soluţionarea problemelor cetăţenilor săi, inclusiv din perspectiva asigurării între statele membre a egalităţii în demnitate şi oportunităţii de a contribui la edificarea proiectului european. Unitatea nu poate însemna nici un nucleu dur, nici mai multe viteze, iar diversitatea nu este echivalentă cu divizarea”, a adăugat el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
