Mai mult de jumătate dintre români cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România, iar aproape 50% cred că înainte de 1989 se trăia mai bine, indică un sondaj INSCOP Research. care mai arată că peste 60% se declară destul de puţin sau deloc interesaţi de persioada comuniustă din istoria României. De asemenea, 65.1% cred că era mai puţină corupţie înainte de 1989, 75.1% dintre respondenţi consideră că era mai multă siguranţă publică, iar 48.6% dintre cei chestionaţi sunt de părere că accesul la servicii de sănătate era mai uşor înainte de 1989, în timp ce 49.9% dintre respondenţi sunt de părere că accesul la educaţie de calitate era mai uşor în acea perioadă. 85.1% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că mâncarea era mai sănătoasă înainte de 1989, comparativ cu situaţia din prezent. În opinia a 66.4% dintre respondenţi, statul avea mai multă grijă de cetăţean înainte de 1989. 77.2% dintre români cred că înainte de 1989 România era o ţară mai bogată decât în prezent, iar 73.2% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că înainte de 1989 România era o ţară mai respectată în plan extern. Totodată, 59.2% dintre respondenţi consideră că regimul comunist dinainte de 1989 este responsabil de abuzuri şi crime, în timp ce 23.7% sunt de părerea contrarie. 66.2% dintre români sunt de părere că Nicolae Ceauşescu a fost un lider bun pentru România, în timp ce 24.1% consideră că a fost un lider rău
Direcţia ţării
27.4% dintre români cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie bună. 63.5% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcţie greşită, iar 9.1% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt optimişti cu privire la direcţia ţării mai ales: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, cei cu un venit mai ridicat, angajaţii la stat. Sunt pesimişti cu privire la direcţia ţării în special: persoanele cu educaţie primară, locuitorii din rural, cei cu un venit mai redus şi utilizatorii TikTok.
Interesul faţă de perioada comunistă
14.3% dintre respondenţi spun că îi interesează perioada comunistă din istoria României foarte mult, 22.5% destul de mult, 21.1% destul de puţin, iar 39.5% foarte puţin / deloc. 2.6% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt interesaţi destul de mult şi foarte mult de perioada comunistă din istoria României mai ales: bărbaţii, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti şi cei cu un venit mai ridicat. Sunt destul de puţin sau foarte puţin / deloc interesaţi de această perioadă în special: femeile, persoanele cu educaţie primară, locuitorii din urbanul mic, cei cu un venit mai redus şi angajaţii la stat.
Informarea despre perioada comunistă
Întrebaţi dacă sunt de părere că au suficiente informaţii pentru a-şi face o părere despre perioada comunistă din istoria României, 37.6% dintre cei chestionaţi răspund cu siguranţă da, 30.6% probabil că da, 14.0% probabil ca nu, iar 15.7% cu siguranţă nu. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.1%.
Sunt de părere că au suficiente informaţii pentru a-şi face o părere despre perioada comunistă din istoria României în special: persoanele peste 45 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti şi cei cu un venit mai ridicat. Cred că nu au că au suficiente informaţii pentru a-şi face o părere despre acest subiect mai ales: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie primară, locuitorii din rural, cei cu un venit mai redus şi utilizatorii TikTok.
Surse informare despre perioada comunistă
Întrebaţi care a fost principala sursă de informaţii despre perioada comunistă, 34.8% dintre respondenţi răspund că au trăit in acea perioadă. 14.2% spun că au informaţii de la părinţi, bunici sau alte rude, 7% de la şcoală, 5.4% din cărţi sau filme documentare, 3.1% de pe internet, 2.8% din mass media (tv, ziare), 0.4% de pe reţele sociale. 0.2% menţionează altă sursă de informaţii, 0.3% declară că nu s-au informat, iar 0.2% nu ştiu sau nu răspund.
Consideră faptul că au trăit în acea perioadă drept principala sursă de informaţii despre perioada comunistă în special: persoanele peste 45 de ani, cele cu educaţie medie sau superioară şi angajaţii la stat. Persoanele sub 45 de ani declară că au informaţii de la părinţi, bunici sau alte rude într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei. Spun că au informaţii de la şcoală mai ales tinerii sub 30 de ani. Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti sunt categoriile care indică cel mai des cărţile sau filmele documentare drept sursă de informaţii.
Evaluarea regimului comunist. Lucru bun vs lucru rău
55.8% dintre români cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri bune, decât lucruri rele). 34.5% sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru rău pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri rele, decât lucruri bune). 9.6% nu ştiu / nu pot aprecia, iar 0.1% nu răspund.
Sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România în special: persoanele peste 60 de ani, cele cu educaţie primară, locuitorii din urbanul mic sau rural şi persoanele cu un venit mai redus. Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti, persoanele cu un venit mai ridicat cred cel mai mult că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru rău pentru România.
Evaluarea regimului comunist – nivel de trai
48.4% dintre cei chestionaţi sunt de părere că se trăia mai bine înainte de 1989, comparativ cu situaţia din prezent. 34.7% cred că se trăia mai rău, iar 13.2% că se trăia la fel. 3.7% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt de părere că se trăia mai bine înainte de 1989 mai ales: persoanele peste 60 de ani, cele cu educaţie primară, locuitorii din urbanul mic sau rural, persoanele cu un venit mai redus. Cred că se trăia mai rău mai ales: bărbaţii, tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti, persoanele cu un venit mai ridicat şi angajaţii (indiferent de sector).
Evaluarea regimului comunist – gradul de corupţie
8% dintre respondenţi consideră că era mai multă corupţie înainte de 1989, comparativ cu situaţia din prezent. 65.1% cred că era mai puţină corupţie, iar 20.2% că era la fel de multă corupţie. Ponderea non-răspunsurilor este de 6.7%.
Tinerii sub 30 de ani, locuitorii din Bucureşti, persoanele cu un venit mai ridicat sunt categoriile care cred cel mai mult că era mai multă corupţie înainte de 1989, comparativ cu situaţia din prezent. Cred într-o proporţie mai ridicată decât restul populaţiei că era mai puţină corupţie înainte de 1989 decât în prezent în special: persoanele peste 60 de ani, cele cu educaţie primară, locuitorii din urbanul mic sau rural, persoanele cu un venit mai redus. Sunt de părere că era la fel de multă corupţie mai ales: tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti, persoanele cu un venit mai ridicat.
Evaluarea regimului comunist – libertate
9% dintre cei intervievaţi sunt de părere că era mai multă libertate înainte de 1989, comparativ cu situaţia din prezent. 80.9% cred că era mai puţină libertate, iar 6.8% că era la fel de multă libertate. 3.3% nu ştiu sau nu răspund.
Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti, persoanele cu un venit mai ridicat cred într-o proporţie mai ridicată decât restul populaţiei că era mai puţină libertate înainte de 1989 decât în prezent. Sunt de părere că era că era mai multă libertate înainte de 1989 mai ales: persoanele peste 60 de ani, cele cu educaţie primară, persoanele cu un venit mai redus.
Evaluarea regimului comunist – siguranţă publică
75.1% dintre respondenţi consideră că era mai multă siguranţă publică înainte de 1989, comparativ cu situaţia din prezent. 12.1% cred că era mai puţină siguranţă publică, iar 10.8% că era la fel de multă siguranţă publică. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.1%.
Consideră că era mai multă siguranţă publică înainte de 1989 mai ales: persoanele peste 60 de ani, cele cu educaţie primară, persoanele cu un venit mai redus. Cred că era mai puţină siguranţă publică în special: tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti, persoanele cu un venit mai ridicat.
Evaluarea regimului comunist – acces servicii de sănătate
48.6% dintre cei chestionaţi sunt de părere că accesul la servicii de sănătate era mai uşor înainte de 1989, comparativ cu situaţia din prezent. 22.7% cred că accesul la servicii de sănătate era mai greu, iar 21% că accesul la servicii de sănătate era la fel. 7.8% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt de părere că accesul la servicii de sănătate era mai uşor înainte de 1989 mai ales: persoanele peste 45 de ani, cele cu educaţie primară sau medie, locuitorii din rural, persoanele cu un venit mai redus. Cred că accesul la servicii de sănătate era mai greu în perioada comunistă mai ales: persoanele sub 45 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti, persoanele cu un venit mai ridicat, utilizatorii Instagram. Persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din urbanul mic cred într-o proporţie mai ridicată decât restul populaţiei că accesul la servicii de sănătate era la fel.
Evaluarea regimului comunist – acces educaţie de calitate
49.9% dintre respondenţi sunt de părere că accesul la educaţie de calitate era mai uşor înainte de 1989, comparativ cu situaţia din prezent. 32.8% cred că accesul la educaţie de calitate era mai greu, iar 13.2% că accesul la educaţie de calitate era la fel. 4% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt de părere că accesul la educaţie de calitate era mai uşor înainte de 1989 mai ales: persoanele peste 45 de ani, cele cu educaţie primară, locuitorii din rural, persoanele cu un venit mai redus. Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti şi urbanul mare, persoanele cu un venit mai ridicat cred într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei că accesul la educaţie de calitate era mai greu în perioada comunistă decât în prezent.
Evaluarea regimului comunist – eficienţă instituţii stat
58.7% dintre respondenţi consideră că instituţiile statului erau mai eficiente înainte de 1989, comparativ cu situaţia din prezent. 17.5% cred că instituţiile statului erau mai puţin eficiente, iar 15.1% că instituţiile statului erau la fel de eficiente. Ponderea non-răspunsurilor este de 8.6%.
Cred că instituţiile statului erau mai eficiente înainte de 1989 în special: persoanele peste 60 de ani, cele cu educaţie medie, locuitorii din rural, persoanele cu un venit mai redus, angajaţii la stat. Persoanele sub 45 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti şi urbanul mare, persoanele cu un venit mai ridicat cred sunt de părere într-o proporţie mai ridicată decât media că instituţiile statului erau mai puţin eficiente în perioada comunistă decât în prezent.
Evaluarea regimului comunist – calitatea mâncării
85.1% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că mâncarea era mai sănătoasă înainte de 1989, comparativ cu situaţia din prezent. 5.7% cred că mâncarea era mai puţin sănătoasă, iar 6.5% că mâncarea era la fel de sănătoasă. 2.6% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt de părere că mâncarea era mai sănătoasă înainte de 1989 mai ales persoanele cu educaţie primară şi cele cu un venit redus.
Evaluarea regimului comunist – grija statului faţă de cetăţeni
În opinia a 66.4% dintre respondenţi, statul avea mai multă grijă de cetăţean înainte de 1989, comparativ cu situaţia din prezent. 16.2% sunt de părere că statul avea mai puţină grijă de cetăţean, iar 12.9% că statul se comporta la fel faţă de cetăţean. Ponderea non-răspunsurilor este de 4.5%.
Persoanele peste 60 de ani, cele cu educaţie primară, locuitorii din rural, persoanele cu un venit mai redus cred cel mai mult că statul avea mai multă grijă de cetăţean înainte de 1989, comparativ cu situaţia din prezent. Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti, persoanele cu un venit mai ridicat cred într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei că statul avea mai puţină grijă de cetăţean în perioada comunistă.
Evaluarea regimului comunist – producţie
68.5% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că se produceau mai multe decât în prezent înainte de 1989, comparativ cu situaţia din prezent. 21.9% cred că se produceau mai puţine decât în prezent, iar 6.5% că se producea la fel ca în prezent. 3.3% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt de părere că se produceau mai multe decât în prezent în special: bărbaţii, persoanele peste 60 de ani, persoanele cu un venit mai redus. Tinerii sub 30 de ani, locuitorii din Bucureşti şi persoanele cu un venit ridicat sunt categoriile care cred într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei că înainte de 1989 se produceau mai puţine decât în prezent.
Evaluarea regimului comunist – promovare valori morale
În opinia a 48.2% dintre respondenţi, înainte de 1989 se promovau mai multe valori morale decât în prezent. 23.7% sunt de părere că se promovau mai puţine valori morale decât în prezent, iar 18.8% că se promovau aceleaşi valori morale ca şi în prezent. Ponderea non-răspunsurilor este de 9.2%.
Nu există variaţii majore în rândul celor care cred că se promovau mai multe valori morale decât în prezent. Tinerii sub 30 de ani, locuitorii din Bucureşti şi persoanele cu un venit ridicat cred într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei că se promovau mai puţine valori morale decât în prezent.
Evaluarea regimului comunist – întrajutorare între oameni
80.4% dintre respondenţi cred că oamenii se ajutau mai mult unii pe alţii înainte de 1989, comparativ cu situaţia din prezent. 4.1% consideră că oamenii se ajutau mai puţin unii pe alţii, iar 14.3% că oamenii se ajutau la fel şi atunci şi acum. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.3%.
Sunt de părere că oamenii se ajutau mai mult unii pe alţii în perioada comunistă decât în prezent în special: persoanele peste 45 de ani, cele cu educaţie primară sau medie, locuitorii din rural, persoanele cu un venit mai redus. Sunt de părere că oamenii se ajutau la fel şi atunci şi acum mai ales: tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti, persoanele cu un venit mai ridicat.
Evaluarea regimului comunist – bogăţia ţării
77.2% dintre români cred că înainte de 1989 România era o ţară mai bogată decât în prezent, în timp ce 18.4% consideră că era o ţară mai săracă decât în prezent. 4.4% nu ştiu sau nu răspund.
Persoanele peste 45 de ani, cele cu educaţie primară sau medie, locuitorii din rural, persoanele cu un venit mai redus cred într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei că înainte de 1989 România era o ţară mai bogată decât în prezent. Consideră că România era o ţară mai săracă decât în prezent în special: tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti, persoanele cu un venit mai ridicat.
Evaluarea regimului comunist – reputaţia externă a ţării
73.2% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că înainte de 1989 România era o ţară mai respectată în plan extern, în timp ce 18.1% consideră că era o ţară mai puţin respectată în plan extern. 8.7% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt de părere că înainte de 1989 România era o ţară mai respectată în plan extern mai ales: persoanele cu educaţie primară, locuitorii din rural şi cei cu un venit mai redus. Sunt de părerea contrarie mai ales: tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti, persoanele cu un venit mai ridicat.
Evaluarea regimului comunist – nivel poluare
38.3% dintre români cred că înainte de 1989 România era o ţară cu mai multă poluare generată de industrie, în timp ce 52.8% consideră că era o ţară cu mai puţină poluare generată de industrie. 8.9% nu ştiu sau nu răspund.
Cred că înainte de 1989 România era o ţară cu mai multă poluare generată de industrie în special: bărbaţii, persoanele cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, persoanele cu un venit mai ridicat. Sunt de părerea contrarie mai ales: femeile, persoanele cu educaţie primară, locuitorii din urbanul mic şi din rural, cei cu un venit mai redus.
Responsabilitatea regimului comunist pentru abuzuri şi crime
59.2% dintre respondenţi consideră că regimul comunist dinainte de 1989 este responsabil de abuzuri şi crime, în timp ce 23.7% sunt de părerea contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 17.1% din total eşantion.
Consideră că regimul comunist dinainte de 1989 este responsabil de abuzuri şi crime în special: persoanele cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti şi cei cu venituri ridicate. Sunt de părere contrarie mai ales: persoanele cu studii perimare, locuitorii din mediul rural şi cei cu venituri foarte mici.
Pedepsire responsabilii pentru crime şi abuzuri
14.3% din cei chestionaţi cred că responsabilii pentru crimele şi abuzurile regimului comunist au fost pedepsiţi de justiţie, în timp ce 41.6% cred că nu, iar 3.3% nu ştiu sau nu răspund.
Cred că responsabilii pentru crimele şi abuzurile regimului comunist au fost pedepsiţi de justiţie într-o proporţie mai ridicată decât restul populaţiei: persoanele cu venituri mici, locuitorii din mediul rural şi cei cu studii primare. La polul opus sunt de părere contrarie în special: persoanele cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, angajaţii la stat şi cei cu un venit mai ridicat.
Viaţa în timpul regimului comunist
96.1% dintre respondenţi declară că au auzit despre faptul că „Anumite alimente se cumpărau pe cartelă în cantităţi limitate, iar altele nu se găseau aproape deloc în magazine” în timpul regimului comunist. 3.9% spun că nu au auzit despre acest lucru. 94.4% dintre cei chestionaţi cred acest fapt este adevărat, 1% că este fals, iar 0.7% nu ştiu / nu pot aprecia.
92.1% dintre români declară că au auzit despre faptul că „Deplasările în străinătate erau restricţionate” în timpul regimului comunist. 7.9% spun că nu au auzit despre acest lucru. 88.6% dintre cei chestionaţi cred acest fapt este adevărat, 2.4% că este fals, iar 1.2% nu ştiu / nu pot aprecia.
95.1% dintre cei intervievaţi declară că au auzit despre faptul că „Programul TV era limitat la câteva ore pe zi” în timpul regimului comunist. 4.9% spun că nu au auzit despre acest lucru. 93.7% dintre cei chestionaţi cred acest fapt este adevărat, 0.9% că este fals, iar 0.5% nu ştiu / nu pot aprecia.
76.1% dintre cei chestionaţi declară că au auzit despre faptul că „Accesul la orice funcţie de conducere era permis doar membrilor de partid” în timpul regimului comunist, în timp ce 23.9% spun că nu au auzit despre acest lucru. 71.9% dintre cei chestionaţi cred că acest fapt este adevărat, 2.6% cred că este fals, iar 1.6% nu ştiu / nu pot aprecia.
Declară faptul că au auzit despre faptul că „Accesul la orice funcţie de conducere era permis doar membrilor de partid” în timpul regimului comunist în special: persoanele între 45 şi 59 de ani şi cei cu educaţie superioară. Spun că nu au auzit despre acest fapt mai ales: persoanele între 18 şi 29 de ani, cei cu studii primare şi locuitorii din urbanul mic.
Consideră că este adevărat faptul că „Accesul la orice funcţie de conducere era permis doar membrilor de partid” în timpul regimului comunist mai ales: persoanele între 40 şi 59 de ani şi cei cu studii superioare.
85.6% dintre participanţii la sondaj declară că au auzit despre faptul că „Erai obligat să te prezinţi la locul de muncă repartizat la terminarea şcolii/facultăţii, chiar dacă era în cealaltă parte a ţării” în timpul regimului comunist, în timp ce 14.4% spun că nu au auzit despre acest lucru. 83.3% dintre cei chestionaţi cred că acest fapt este adevărat, 1.8% cred că este fals, iar 0.6% nu ştiu / nu pot aprecia.
Spun faptul că au auzit faptul că „Erai obligat să te prezinţi la locul de muncă repartizat la terminarea şcolii/facultăţii, chiar dacă era în cealaltă parte a ţării” în timpul regimului comunist în special: persoanele de peste 60 de ani, şi cei cu venituri mici. Spun că nu au auzit despre acest fapt într-o măsură mai mare decât restul populaţiei: tinerii sub 30 de ani şi persoanele cu studii primare.
Cred că este adevărat faptul că „Erai obligat să te prezinţi la locul de muncă repartizat la terminarea şcolii/facultăţii, chiar dacă era în cealaltă parte a ţării” în timpul regimului comunist cu mai ales persoanele de peste 60 de ani.
82% dintre români declară că au auzit despre faptul că „Sute de mii de români au fost omorâţi şi torturaţi în închisorile comuniste” în timpul regimului comunist, în timp ce 18% spun că nu au auzit despre acest lucru. 72.6% dintre cei chestionaţi cred că acest fapt este adevărat, 3.7% cred că este fals, iar 5.7% nu ştiu / nu pot aprecia.
Declară că au auzit de faptul că „Sute de mii de români au fost omorâţi şi torturaţi în închisorile comuniste” în timpul regimului comunist într-o măsură mai mare decât restul populaţiei: persoanele cu studii superioare şi cei cu un venit ridicat. Spun că nu au auzit în special: persoanele cu studii primare şi cei cu un venit mai scăzut.
Consideră că este adevărat faptul că „Sute de mii de români au fost omorâţi şi torturaţi în închisorile comuniste” cu precădere: persoanele cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti şi cei cu un venit mai ridicat.
Opinia despre Nicolae Ceauşescu
66.2% dintre români sunt de părere că Nicolae Ceauşescu a fost un lider bun pentru România, în timp ce 24.1% consideră că a fost un lider rău. 7.8% nu ştiu, iar 2% nu răspund.
Consideră că Nicolae Ceauşescu a fost un lider bun pentru România în special: persoanele de peste 60 de ani, cei cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural şi persoanele cu venituri reduse. Sunt de părerea contrarie mai ales: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare şi cei cu venituri ridicate.
Surse de informare
41.2% din respondenţi obişnuiesc să se informeze cel mai des de la posturile de televiziune, 22.8% de pe reţelele de socializare (Facebook, Instagram, TikTok, etc) şi 20.3% de pe site-urile de ştiri. Se informează din ziare şi reviste 7.1%, iar de la posturile de radio 5.3%. 3.2% nu ştiu sau nu răspund.
Persoanele de peste 45 de ani, cei cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural şi persoanele cu venituri reduse declară că se informează cel mai des de la posturile tv. Se informează de pe reţelele sociale în special persoanele sub 45 de ani. Utilizează ca sursă principală de informare site-urile de ştiri mai ales: persoanele sub 45 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, cei cu venituri mai ridicate şi angajaţii la privat.
Partide cu mesaje pro-comunism
57.8% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că în acest moment în România există partide sau formaţiuni politice care au mesaje pro-comunism. 26.7% cred că nu există astfel de partide, 15% nu pot aprecia, iar 0.6% nu răspund.
Consideră că în România există partide sau formaţiuni politice care au mesaje pro-comunism în special: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, cei cu venituri ridicate şi angajaţii la stat. Sunt de părerea contrarie mai ales: bărbaţii, locuitorii din Bucureşti şi angajaţii la privat.
Datele au fost culese în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
