PSD transmite vineri că, ”în urma motivării deciziei ÎCCJ, condamnatul Fritz are obligaţia morală de a renunţa la funcţia de preşedinte USR şi la sinecura de mii de euro de partid”.
”Motivarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îl obligă moral şi politic pe condamnatul Dominic Fritz să renunţe la funcţia de preşedinte USR. Prin această condamnare, motivată temeinic de Înalta Curte, Fritz şi USR şi-au compromis total dreptul de a se mai erija ca instanţe morale ale politicii româneşti. Totodată, motivarea instanţei reclamă deschiderea unei cercetări penale pentru abuz în serviciu, împotriva prefectului de Timiş care a încercat să-l scape pe Fritz de răspunderea legală. Instanţa argumentează în detaliu că sancţiunea aplicabilă în cazul lui Dominic Fritz este interdicţia de a mai ocupa funcţii publice pe o perioadă de 3 ani, nu doar o amendă simbolică, aşa cum a dispus prefectul”, arată PSD într-un comunicat oficial.
Potrivit PSD, instanţa a demonstrat, dincolo de orice dubiu, că preşedintele USR a luat o „decizie conştientă şi deliberată” când şi-a exercitat funcţia publică pentru a-şi servi clientela politică. Instanţa a arătat că referatul de aprobare semnat de Fritz pentru proiectul ce îl favoriza pe sponsorul său din campanie „exprimă manifestarea de voinţă a autorităţii executive de a-şi însuşi proiectul şi de a-l supune votului consiliului local”.
”Deci, Dominic Fritz a ştiut că fapta sa este ilicită şi că există un conflict de interese, aşa cum a ştiut şi sponsorul său de campanie, care, în calitate de consilier local la Primăria Timişoara, s-a abţinut de la vot când a fost aprobat proiectul ce îl favoriza”, arată formaţiunea.
PSD mai spune că ”cea mai ruşinoasă apărare a fostului primar al Timişoarei a fost că fapta sa nu ar fi fost prea gravă, în raport cu beneficiul sponsorului său, cerând instanţei să o treacă cu vederea, însă, Înalta Curte a arătat că „interdicţia de mai ocupa funcţii eligibile pe o durată de trei ani, nu este, în principiu, disproporţionată în raport cu obiectivul combaterii corupţiei instituţionale, având în vedere gravitatea atingerii aduse interesului public care rezultă din actele de corupţie şi din conflictele de interese”.
”Din textul motivării se mai poate observa obsesia de a obţine funcţii publice a fostului primar din Timişoara. Este relevantă în acest sens tentativa sa de a obţine clemenţa instanţei, pe motiv că îşi doreşte să candideze la alegerile prezidenţiale din 2030 şi la alte scrutine care vor mai avea loc până atunci. Instanţa i-a arătat lui Fritz că ar fi trebui să ţină cont de aspiraţiile sale electorale atunci când a comis fapta ilicită pentru că „această imposibilitate [de a mai ocupa funcţii eligibile] constituie o consecinţă inerentă şi previzibilă pentru orice persoană care, exercitând o funcţie publică eligibilă, acţionează în condiţii de conflict de interese.” Instanţa i-a mai sugerat fostului primar că funcţiile publice nu reprezintă singurele surse din care poate obţine câştiguri personale, arătând că „interdicţia nu-i îngrădeşte dreptul la muncă al recurentului, care îşi păstrează posibilitatea de a desfăşura activităţi profesionale în mediul privat”, precizează PSD în comunicst.
Social-democraţii cer demisia lui Fritz din funcţia de preşedinte al USR: ”Aşadar, dacă mai are un strop de demnitate, Dominic Fritz ar trebui să renunţe la sinecura de la partid, plătită cu mii de euro din banii de subvenţie ai USR şi să îşi caute de lucru în mediul privat, unde lucrează din greu mulţi dintre votanţii pe care i-a înşelat”.
Magistraţii Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie care au respins recursul lui Dominic Fritz la sentinţa care a constatat definitiv că s-a aflat în conflict de interese arată că acesta a acţionat ”conştient şi deliberat”. Deşi era primar de doar două zile, a semnat referatul prin care hotărârea a ajuns să fie supusă aprobării Consiliului Local, fără a face modificări proiectului iniţiat de primarul anterior.
Chiar dacă nu a existat un prejudiciu pentru municipalitate, magistraţii afirmă că a fost atinsă încrederea publică, existând suspiciuni de părtinire.
În legătură cu interdicţia de a ocupa funcţii timp de trei ani, magistraţii recunosc că este severă, dar atrag atenţia că nu-l împiedică să lucreze în alte domenii.
Medikatv.ro
