Proiectele de lege privind justiţia depuse la Parlament de PSD-ALDE menţin preşedintele în procedura de numire a procurorilor şefi, însă nu şi în cea de revocare şi stabilesc că şeful statului poate refuza doar o dată propunerile de numire, prevăd organizarea Inspecţiei Judiciare ca instituţie autonomă, precum şi înfiinţarea Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori, în cadrul Parchetului instanţei supreme. Preşedintele comisiei parlamentare speciale pe legile Justiţiei, social-democratul Florin Iordache, a declarat marţi că, potrivit propunerii comisiei, Inspecţia Judiciară urmează să fie o instituţie autonomă aflată sub controlul unui consiliu de integritate format din membri de la CSM, de la Înalta Curte, de la Parchetul General, din reprezentanţi ai societăţii civile şi ai asociaţiilor profesionale ale magistraţilor.
Proiectele legilor justiţiei: Preşedintele numeşte procurorii şefi, dar poate refuza doar o dată propunerea, iar revocarea se face de CSM. Se înfiinţează un parchet pentru anchetarea magistraţilor
Proiectele de lege privind justiţia depuse la Parlament de PSD-ALDE menţin preşedintele în procedura de numire a procurorilor şefi, însă nu şi în cea de revocare şi stabilesc că şeful statului poate refuza doar o dată propunerile de numire, prevăd organizarea Inspecţiei Judiciare ca instituţie autonomă, precum şi înfiinţarea Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori, în cadrul Parchetului instanţei supreme.
Coaliţia PSD-ALDE a depus, marţi, ca iniţiative legislative trei proiecte: modificarea Legii CSM, modificarea Statutului judecătorilor şi procurorilor şi modificarea Legii privind organizarea judiciară.
Conform proiectului de modificare a Legii CSM, Secţia pentru judecători propune preşedintelui României numirea, precum şi revocarea judecătorilor, precum şi numirea şi revocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a vicepreşedinţilor ICCJ.
Totodată, Secţia de procurori, la propunerea ministrului Justiţiei, înaintea preşedintelui României, propunerea de numire a procurorului general, a prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, a procurorului şef al DNA şi a adjuncţilor acestuia, a procurorului şef al DIICOT şi a adjuncţilor acestuia, precum şi a procurorului şef al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori (DIISJP) şi a adjuncţilor acestuia.
În schimb, în ceea ce priveşte revocarea acestora, proiectul prevede doar că CSM avizează propunerea ministrului Justiţiei în acest sens.
Proiectul prevede, totodată, înfiinţarea Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor, care numeşte şi revocă conducerea Inspecţiei Judiciare, aceasta urmând să fie o instituţie autonomă.
Proiectul de modificare a Legii privind organizarea judiciară prevede înfiinţarea Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori (DIISJP), în cadrul Parchetului Înaltei Curţi.
Proiectul stabileşte că ministrul Justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea CSM, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general sau de şefii DNA, DIICOT, respectiv DIISJP, ori de ministrul Justiţiei.
De asemenea, ministrul Justiţiei poate cere informări asupra activităţii parchetelor şi poate da îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.
Conform proiectului, ministrul Justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului anual al de activitate a Parchetului de pe lângă ICCJ, al DIICOT, al DNA şi al DIISJP.
Potrivit proiectului de modificare a Statutului judecătorilor şi procurorilor, preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată propunerile de numire a procurorilor şi judecătorilor. Tot o singură dată poate refuza preşedintele şi propunerile de numire a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a vicepreşedinţilor ICCJ, a procurorului general, a prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, a procurorului şef al DNA şi a adjuncţilor acestuia, a procurorului şef al DIICOT şi a adjuncţilor acestuia, precum şi a procurorului şef al DIISJP şi a adjuncţilor acestuia.
Şi în modificările la Statutul judecătorilor şi procurorilor se prevede că procurorii şefi şi adjuncţii acestora sunt revocaţi din funcţia de către CSM, la propunerea ministrului Justiţiei.
Iordache: Preşedintele României poate refuza o singură dată, motivat, respingerea unei propuneri de procuror şef
Preşedintele comisiei parlamentare speciale pe legile Justiţiei, social-democratul Florin Iordache, a declarat marţi că proiectul de modificare a respectivelor acte normative prevede menţinerea în parte a procedurii actuale de numire a procurorilor şefi, dar statuează că preşedintele României poate refuza o singură dată, motivat, numirea unui şef de parchet.
"O modificare pe care noi am cuprins-o în Legea 303 este cea care vizează numirile cât şi revocările în funcţiile importante, fie că discutăm de Parchet, fie că discutăm de Înalta Curte. Acolo ultimul decident este preşedintele României, astfel încât acesta - am spus noi motivat - nu poate refuza decât odată numirea sau revocarea judecătorilor sau procurorilor. Şi în cazul numirii şi în cazul revocări noutatea este că preşedintele României este cel care decide atunci când numeşte sau când îl revocă să aibă posibilitatea numai o singur dată motivat", a declarat Florin Iordache.
O altă modificare vizează cariera tinerilor intraţi la Institutul Naţional al Magistraturii, fiind eliminate vechimea şi criteriul de vârstă.
"După finalizarea primului an de studiu urmează o perioadă de practică de 3 ani de zile şi apoi 2 ani de stagiatură, deci practic exista o anumită critică din societate că ori începi la 30 de ani ori trebuie să ai 5 ani vechime. Am eliminat aceste lucruri pentru că, până la urmă, valoarea nu i-o dă nici vârsta, şi era şi o chestiune de neconstituţionalitate faptul că îi interzici cuiva dreptul de a accede într-o profesie sau dacă nu are o anumită vechime", a mai spus deputatul PSD.
Iordache: În legea privind răspunderea magistraţilor am definit mai clar ce înseamnă reaua credinţă şi grava neglijenţă
Preşedintele comisiei parlamentare speciale pe legile Justiţiei, social-democratul Florin Iordache, a declarat marţi că proiectul de modificare a legii răspunderii magistraţilor, parte din pachetul privind legile Justiţiei, prevede definiri mai clare a ceea ce înseamnă reaua credinţă şi grava neglijenţă cât şi termenul de prescripţie.
”În 303 (legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor - n. red.) am definit mai clar ce înseamnă reaua credinţă şi grava neglijenţă, cât şi termenul de prescripţie. Termenul de prescripţie noi l-am stabilit la un an de când a fost plătită paguba de către stat, pentru că aşa cum era actuala prevedere - un an de la faptă practic în toate cazurile nu exista nicio posibilitate de a te întoarce împotriva celui care într-un fel sau altul prin rea credinţă sau gravă neglijenţă la o anumită hotărâre. Vorbesc de răspunderea magistraţilor”, a declarat Florin Iordache.
Social-democratul a mai spus că, în privinţa legii 304 din 2004 privind organizarea judiciară, modificările vizează timpul în care un judecător este obligat sa redacteze motivarea unei sentinţe.
”Am spus ca sunt 30 de zile, dar nu mai mult de 90, astfel încât numai în cazuri excepţionale să existe întotdeauna posibilitatea ca cel care sau pe care îl viezază motivarea unei hotărâri să poate merge mai departe, fie că merge la o instanţă internaţională fie că merge la o instanţă românească”, a precizat el.
Iordache a explicat că s-a făcut şi o a doua modificare la legea 304, care vizează, în cadrul Parchetului General, înfiinţarea unei direcţii speciale de investigare a infracţiuniulor pe care le-au făcut magistraţii.
”Va fi în subordinea procurorului general. Deci la Parchet am spus ca direcţie specială, şeful acestei direcţii având rangul de procuror general adjunct în cadrul parchetului general”, a mai spus Iordache.
Iordache: Ne dorim ca Inspecţia Judiciară să fie o instituţie autonomă sub controlul unui consiliu de integritate format din magistraţi şi societatea civilă
Preşedintele comisiei parlamentare speciale pe legile Justiţiei, social-democratul Florin Iordache, a declarat marţi că, potrivit propunerii comisiei, Inspecţia Judiciară urmează să fie o instituţie autonomă aflată sub controlul unui consiliu de integritate format din membri de la CSM, de la Înalta Curte, de la Parchetul General, din reprezentanţi ai societăţii civile şi ai asociaţiilor profesionale ale magistraţilor.
”Noi ne dorim ca Inspecţia Judiciară să fie o instituţie autonomă a cărei activitate şi a cărei mod de perfecţionare a activităţii să fie dat unui consiliu naţional de integritate al judecătorilor şi procurorilor. Acest consiliu să fie cel care gestionează fie numirea conducătorului Inspecţiei Judiciare, fie întregul raport de activitate, propunerile concrete de îmbunătăţire a activităţii inspecţiei judiciare. Inspecţia Judiciară, ca instituţie autonomă nu în subordinea ministrului Justiţiei, care este un om politic. Noi am propus şi vedem în urma dezbaterilor care este forma. Vom avea în cadrul dezbaterilor şi nişte propuneri concrete cine să facă parte, dar noi ne dorim ca factorul politic să fie exclus din acest consiliu, considerăm că din acest consiliu trebuie sa facă parte membrii din CSM, din Înalta Curte, Parchet General, reprezentanţii societăţii civile, reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale magistraţilor”, a declarat Florin Iordache.
Preşedintele comisiei parlamentare de punere în acord a Codurilor penale cu deciziile CCR, social-democratul Florin Iordache, a declarat marţi că un prag pentru infracţiunea de abuz în serviciu se impune şi că el ar putea fi stabilit în jurul sumei de 19.000 de lei, precizând că nu crede că acest lucru ar deranja pe cineva.
”Mâine (miercuri - n. red.) vă invit la comisia specială, vom discuta şi sper că vom venim cu o formulă (referitor la abuzul în serviciu - n. red.). Acel prag care suscită foarte mare interes a fost solicitat şi în cele două decizii ale CCR, iar dacă va fi un prag modic, eu cred că nu va deranja pe nimeni. Un prag modic mă refer chiar pornind de la propunerea pe care ne-a făcut-o asociaţia magistraţilor, acel prag care vizează 10 salarii, undeva la 19.000 de lei. Un prag minimal nu cred că deranjează pe nimeni. Până în acest moment cred că sunt 14 -15 formule şi mâine dezbaterile vor continua atât la Codul Penal şi Codul de procedură penală în concordonanţă cu deciziile CCR”, a declarat Florin Iordache.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
