Preşedintele Klaus Iohannis a transmis vineri Parlamentului cererea de reexaminare a legii bugetului de stat pe 2019, apreciind că acest lucru este necesar întrucât alocarea resurselor bugetare este, pe de o parte, fundamentată pe o prognoză nerealistă, iar pe de altă parte, nu asigură o reală funcţionare a unor instituţii publice cu rol esenţial în societate.
"Separat de motivele de neconstituţionalitate, considerăm că Legea bugetului de stat pe anul 2019 se impune a fi reexaminată de către Parlament, întrucât alocarea resurselor bugetare este, pe de o parte, fundamentată pe o prognoză nerealistă, iar pe de altă parte, nu asigură o reală funcţionare a unor instituţii publice cu rol esenţial în societate. Mai mult, bugetul pentru anul 2019 afectează dezvoltarea comunităţilor locale şi realizarea unor investiţii strategice, în special segmentele programate de autostradă care ar trebui să contribuie direct la dezvoltarea societăţii. Totodată, această lege ar trebui reanalizată sub aspectul modului în care sunt alocate resursele în domeniile sănătăţii şi educaţiei, cu atât mai mult cu cât au crescut în mod semnificativ alocările destinate partidelor politice", afirmă preşedintele în cererea de reexaminare.
Argumentele şefului statului sunt: cadrul macroeconomic pe care s-a fundamentat bugetul anului 2019 este lipsit de realismul necesar unei construcţii bugetare credibile; veniturile bugetare sunt supraestimate; cheltuielile bugetare sunt subestimate; deficitul bugetar pune în discuţie respectarea unor obligaţii asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene; arhitectura bugetelor unităţilor administrativ teritoriale afectează dezvoltarea comunităţilor locale; majorarea sumelor alocate pentru finanţarea partidelor politice apare ca fiind nejustificată în raport cu subfinanţarea altor domenii.
Un exemplu oferit de preşedinte în cazul cheltuielilor bugetare subestimate este cel al bugetului Serviciului Român de Informaţi, redus cu 18,04% cu consecinţa neacoperirii cheltuielilor cu salariile pentru ultimele 4 luni din an.
"Pentru Serviciul de Informaţii Externe, unde reducerea a fost de 9,58%, cheltuielile de personal nu vor fi acoperite pentru ultimele 2 luni din an, iar în cazul Serviciului de Protecţie şi Pază reducerea a fost de 21,29%, cheltuielile de personal fiind insuficiente pentru ultimele 3 luni. În cazul Serviciului Român de Informaţii, bugetul nu permite finanţarea în condiţii de normalitate a cheltuielilor de personal, a celor cu bunuri şi servicii, transferuri, asigurări şi asistenţă socială, cheltuieli de investiţii (active nefinanciare), diminuarea determinând un impact negativ asupra capabilităţilor operaţionale ale instituţiei cu consecinţe însemnate în planul realizării obiectivelor şi responsabilităţilor trasate. La Serviciul de Informaţii Externe, se produce un impact negativ semnificativ în ceea ce priveşte cheltuielile operative, precum şi imposibilitatea acoperirii integrale a cheltuielilor de funcţionare ale instituţiei", spune preşedintele.
În ceea ce priveşte majorarea sumelor alocate pentru finanţarea partidelor politice, preşedintele subliniază că "alocările privind finanţarea partidelor politice reprezintă un aspect important al legii bugetului de stat pentru anul curent în contextul anului electoral 2019, dar şi al următorului an electoral, 2020", iar "bugetul din acest an poate fi privit ca un referenţial privind principiile care se doresc a fi urmate şi pe viitor".
"Volumul alocărilor pentru partidele politice, crescut ca urmare a modificării legislaţiei în domeniu, contrazice principiile reformei electorale din anul 2015 când stabilirea unor plafoane pentru sumele cheltuite în campaniile electorale a fost unul din obiectivele principale urmărite. Scrutinele din anul 2016, derulate pe baza legislaţiei din anul 2015, nu au evidenţiat dificultăţi ale competitorilor electorali din punct de vedere financiar în derularea activităţilor specifice campaniilor electorale. Din acest punct de vedere, nu există un risc real ca diminuarea fondurilor alocate partidelor politice să influenţeze capacitatea acestora de a participa la alegeri şi de a-şi exercita în cele mai bune condiţii funcţia democratică", susţine Iohannis.
El aminteşte că acordarea de subvenţii de la bugetul de stat, baza de calcul, limitele minime şi maxime ale alocărilor şi majorările acordate proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii femei au fost modificate prin Legea nr. 34/2018 pentru modificarea art. 18 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Astfel, dacă anterior anului 2018, suma alocată anual partidelor politice nu putea fi mai mare de 0,04% din veniturile prevăzute în bugetul de stat, ulterior modificării legii, alocările trebuie să se încadreze între cel puţin 0,01% şi cel mult 0,04% din PIB, iar majorarea acordată proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii femei a fost dublată.
"Ca efect al aplicării noilor reguli, totalul sumelor alocate partidelor politice creşte de mai mult de 5 ori, ajungând în 2018 la subvenţii în valoare de 170,3 milioane lei. Pentru anul 2019, alocările propuse iniţial de Guvern au atins maximul permis de lege. Deşi în Parlament subvenţionarea a fost redusă, creşterea faţă de anul anterior va fi de peste 50%. (...) Majorarea finanţării partidelor politice este cu atât mai nejustificată, în condiţiile numeroaselor probleme cu care se confruntă sistemul sanitar, de la lipsa infrastructurii, până la lipsa prioritizării programelor de sănătate şi acoperirii necesarului de medicamente pentru boli care reprezintă probleme reale de sănătate publică şi pentru care există la acest moment studii epidemiologice care să justifice necesitatea efectuării unor investigaţii sau administrării unor tratamente. Din această perspectivă, considerăm că se impune o reanalizare a alocărilor bugetare în acest domeniu prin redistribuirea de sume în cadrul bugetului", precizează Klaus Iohannis.
El consideră că, în domeniul educaţiei, în lipsa unei evaluări a impactului bugetar al creşterilor salariale, se impune o reanalizare a cheltuielilor pentru asigurarea acoperirii drepturilor salariale şi de natură salarială din sistemul educaţional şi de cercetare.
"Având în vedere că multe dintre domeniile vitale ale economiei sunt în continuare subfinanţate, considerăm că se impune ca Parlamentul să reexamineze aspectele referitoare la alocările privind finanţarea partidelor politice, diminuarea acestora putând face obiectul unei decizii politice de prioritizare a altor cheltuieli, asumate de autoritatea legiuitoare. Această decizie este justificată de dificultăţile bugetare cu care se confruntă numeroase sectoare de activitate, inclusiv cele din domeniul asistenţei sociale (copii, persoane cu dizabilităţi) educaţiei, cercetării, precum şi sănătăţii", subliniază preşedintele.
Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu a explicat, vineri, într-o declaraţie susţinută la Cotroceni, că veniturile din bugetul pe 2019 sunt supraevaluate, iar cheltuielile sunt subevaluate şi că cifrele arată că banii din buget nu asigură plata tuturor pensiilor. În replică, PSD a transmis că preşedintele Klaus Iohannis ”nu înţelege economie” şi a plecat într-o minivacanţă de weekend, trimiţându-şi consilierul economic să vorbească, din nou, despre lipsa banilor. ”Problema reală a comunităţilor locale nu e bugetul propus de PSD, care alocă bani în plus, ci faptul că Iohannis a blocat bugetul”, a transmis PSD.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
